Oana Enășel este referent marketing la Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare». O invit, în joacă, să creioneze un portret în cuvinte muzeului. ”E un uriaș bătrân cu suflet bun, jucăuș ca un copil”, îmi spune. Din 2015, de când e ea la Artă, ”Safari Urban” a fost cel mai de succes proiect. Dar ”Fresh! La Artă” i-a fost cel mai drag. În aceste altfel de vremuri a învățat să ia de mână iubitorii de frumos și să îi conducă virtual prin galerii. Apoi a învățat să îi obișnuiască să treacă din nou, la propriu, pragul muzeului. ”Trebuie să-i dăruim ce e mai luminos în noi”, spune Oana despre Muzeul de Artă.
Cel mai de succes proiect, cel mai drag proiect
– Absolventă de Comunicare și PR. Știai de atunci spre ce te vei îndrepta?
– Mai întâi a fost relația cu muzeul: în perioada liceului am avut câteva interacțiuni cu Muzeul de Artă, care și-au pus destul de puternic amprenta asupra mea. Am plecat la facultate, dar am păstrat legătura și am avut câteva colaborări. Într-o vacanță mai lungă am revenit în Baia Mare, am acceptat să lucrez pentru un timp la muzeu și… se pare că am rămas.
– Din 2015 lucrezi la Muzeul Județean de Artă. Care ai spune că este de atunci și până azi campania de marketing cea mai de succes?
– Cel mai de succes proiect a fost “Safari Urban”. Am provocat publicul să identifice și să fotografieze peisajele citadine reprezentate în picturile noastre și am fost uimită de numărul mare de participanți. Ceva ce a început ca o discuție s-a transformat într-o instalație din cadrul ”Street Delivery” și, mai apoi, într-o expoziție de pictură și fotografie deschisă la muzeul nostru.
– Cea mai de succes campanie nu înseamnă neapărat și cea mai dragă…
– Cel mai drag proiect a fost ”Fresh! La Artă”, în care tinerii actori din trupa Artspot au dat viață lucrărilor din expoziția permanentă. În cadrul unui performance, vizitatorii întâlneau în circuitul expozițional personaje cu costumații și monologuri inspirate din anumite tablouri. Început ca un experiment, a fost atât de bine primit de public încât a fost reluat de mai multe ori.
”E mai ușor să «vinzi» un «produs» în care crezi cu tărie și despre care vorbești din tot sufletul”
– Referent marketing în cadrul Muzeului Județean de Artă. Marketing cultural – e mult altfel?
– Marketingul constă în identificarea și satisfacerea nevoilor consumatorilor într-un mod profitabil. Îndepărtându-mă puțin de definițiile “de manual”, marketingul cultural nu trebuie doar să “vândă” produse și servicii. Trebuie să ajute consumatorul să își recunoască nevoia de frumos și să găsească modalitatea prin care să îl convingă să ia parte la actul artistic, fie el performance, vizită la muzeu, teatru sau concert. Deși satisfacția nu se traduce în a aduce confort fizic imediat, aduce un altfel de bunăstare: emoție, bucurie, împăcare.
– Și cât de ușor sau de dificil este să ajuți consumatorul să își recunoască nevoia de frumos?
– E dificil să vinzi orice în zilele noastre pentru că suntem bombardați cu informații, avem de ales dintr-o infinitate de variante. E dificil să găsești ceva nou, diferit, cu care să câștigi încrederea unui consumator bine informat, să își cedeze cea mai de preț resursă, cu adevărat de neînlocuit, timpul său, pentru a participa la un act artistic subiectiv. Totuși, avem la îndemână întreg instrumentarul de marketing și încercăm să ne ascultăm constant publicul. Și… e mai ușor să “vinzi” un “produs” în care crezi cu tărie și despre care vorbești din tot sufletul.
”Cred că trebuie să îi stârnești curiozitatea și să îl surprinzi”
– Ce trebuie să îi spui/arăți/oferi azi băimăreanului pentru a-l aduce la Muzeul de Artă?
– Ceva nou. Trebuie să îi oferi vizitatorului ceva ce nu a mai văzut, iar dacă nu putem mereu să expunem lucrări în premieră, încercăm moduri de prezentare diferite. Propunem expoziții temporare tematice, evidențiem “Lucrarea lunii”, le punem în valoare schimbând ambianța: fondul muzical, organizând performance-uri, proiecții video etc. Cred că trebuie să îi stârnești curiozitatea și să îl surprinzi.
– Cine mai sunt consumatorii de artă din Baia Mare?
– Turiștii români și străini, elevii care vin în cadrul programelor educaționale, adulții care ne urmăresc vernisajele, artiștii care continuă tradiția Centrului Artistic, prietenii care vin la noi. Vizitatorii noștri sunt preponderent turiști, de toate vârstele, cei mai mulți din Ungaria. La evenimente participă din ce în ce mai mulți băimăreni, pe care încercăm să îi atragem cu propuneri diversificate. Ne concentrăm pe tineri și copii pentru a crește împreună cu ei.
– La ce reacționează cel mai bine băimărenii?
– La campaniile online, în special acum, în perioada pandemiei. Publicul e receptiv la produsele culturale de calitate și la tradiția Centrului Artistic Baia Mare, care generează un sentiment de apartenență, una dintre coordonatele identitare ale comunității.
”De când am redeschis, am început în forță”
– Perioada în care muzeul a fost închis a reprezentat o provocare.
– Când a început pandemia ne-am repliat foarte repede. Aveam proiecte în pregătire, așadar a fost puțin mai ușor să le regândim pentru online. Am exploatat ce aveam deja făcut (materiale video) și am încercat să implementăm o strategie integrată: să nu utilizăm un singur canal de comunicare, ci să transmitem mesaje diferite prin mai multe canale. În funcție de dispoziția utilizatorului (și, desigur, de profilul său) să aleagă “tipul” și “cantitatea” de artă dorită.
– Când ați redeschis porțile muzeului și-a reamintit lumea drumul spre voi?
– De când am redeschis, am început în forță: o expoziție temporară nouă, un proiect cu evenimente multimedia, ARTeliere, așadar, rând pe rând, în funcție de profil și interese, băimărenii și-au găsit timp și curaj să vină. Simțim lipsa autocarelor cu vizitatori străini. Am reluat legăturile cu ghizii și avem deja programări, dar e greu cu restricțiile. Suntem optimiști și, mai ales, suntem aici să îi primim!
– Ce simți: s-a schimbat definitiv registrul de comunicare după ce muzeul a fost închis atâta timp?
– Îmi place să cred că s-a schimbat. În primul rând pentru că am avut proiecte din care am învățat: m-au apropiat de comunitate și am învățat un pic mai bine ce le place băimărenilor. Apoi am încercat să îmbunătățesc ceea ce fac. Urmăresc tendințele internaționale, iar probabil singura parte bună a pandemiei a fost accesul online la cursuri, așa că… am învățat și sper să se vadă în comunicare, dar mai ales în creșterea numărului de vizitatori.
”Privesc și acum tot cu sufletul”
– Erai consumatoare de artă înainte să lucrezi la muzeu?
– Da, mergeam des la vernisaje, de curiozitate, cu drag. Încercăm să văd ce e nou. Îmi place muzica. Poate pentru că de mică am fost dusă la concerte la Colegiul de Arte (la concertele Filarmonicii din Satu Mare, turneul Stradivarius, Camerata Euroart și concerte de clasică contemporană și alte audiții). Teatru. Mor după teatru, îmi place să simt emoția actului artistic.
– S-a schimbat modul în care te raportezi acum la artă?
– Privesc și acum tot cu sufletul. Am învățat mult, mi-a rămas și mai mult de învățat. Mă fascinează. Descopăr fel de fel de sensuri în lucrările pe lângă care trec în fiecare zi. Și pe măsură ce aflu mai multe, îmi dau seama că e esențial să transmit asta: curiozitatea și uimirea trebuie să ajungă la vizitatori. Privesc din perspectiva publicului, iar când merg în muzee sunt atentă la felul în care mă simt în locul respectiv, la experiență ca întreg.
Vizitator în alte muzee
– Când ai vizitat cel mai recent un muzeu?
– Am vizitat acum câteva luni Muzeul de Artă din Cluj, care mă uimește mereu cât e de versatil și de complex: prezintă mai multe expoziții temporare, găzduiește evenimente, proiecții de film, chiar un festival media. Am vizitat recent și Museum of Broken Relationships, la București. E un altfel de muzeu, care prezintă povești ale despărțirilor, aparent neinteresante, dar care generează empatie. E complet diferit de muzeul clasic, participativ, co-crearea de conținut care totuși reușește să fie relevant.
– Ce îți place la celelalte muzee din Baia Mare?
– Fiecare muzeu are membri ai echipelor pe care îi admir și de la care încerc să învăț. Îmi place abilitatea Planetariului de a atrage fonduri și de a crea oferte inovatoare, cercetarea științifică extrem de valoroasă a celor de la Muzeul de Istorie, unicitatea și specificul Muzeului de Mineralogie, energia și diversitatea evenimentelor concepute de Muzeul de Etnografie.
”E un uriaș bătrân cu suflet bun, jucăuș ca un copil”
– Ne ”jucăm” un pic? Prea s-a mohorât afară… Dacă ar fi să poți promova orice muzeu din lume sau orice eveniment cultural, ce ai alege?
– Muzeu Rijks sau Muzeul Van Gogh din Amsterdam. Pe lângă lucrările care îmi plac foarte mult, cele două muzee au strategii de marketing extrem de inovatoare și de eficiente.
– Dacă ar fi să faci un portret al Muzeului de Artă (tot suntem la artă…), cum ar arăta?
– E un uriaș bătrân cu suflet bun, jucăuș ca un copil. Uneori e morocănos și greoi în mișcări, dar e hâtru și foarte înțelept. Are o parte din fiecare dintre noi și e hotărât să ne supraviețuiască, așa că trebuie să-i dăruim ce e mai luminos în noi.
Cu Oana Enășel e simplu. E omul (cel mai) potrivit la locul (foarte) potrivit. Are în ea o delicatețe și un rafinament care o recomandă să ”vândă” artă. Să vorbească despre frumos. Îi vin mereu idei cum să te facă să mergi la Muzeul de Artă. Încă o dată. Iar. Și iară. Și să descoperi mereu câte ceva nou. Câte o altfel de nuanță. Câte un alt nivel de vibrație. Singura dilemă este cum te va determina să bați la poarta muzeului data viitoare? Pentru că este întotdeauna doar o chestiune de timp…
Mai multe despre Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», descoperiți aici.
Ramona-Ioana POP
Sursă foto: arhiva personală Oana Enășel și a Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»
Felicitări Oana Enășel ! Nu te cunosc personal, însă am citit despre tine, despre proiectele tale și nu pot decât să te felicit. Felicitări celor care te susțin, și nu în ultimul rând Felicitări părinților.