Imagine de epocă reprezentând intrarea la Rafinăria de aur din Baia Mare (astăzi, sediul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș)

Prima instalație de afinare a aurului și argintului din România a funcționat între anii 1925 și 1967 în Baia Mare. Cartea de Aur a Afinăriei din Baia Mare consemnează impresii ale vizitatorilor din perioada 1934-1951.

În perioada 1925-1967, în spațiile administrate astăzi de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș a funcționat prima instalație de afinare a aurului și argintului din România, ca secție a Direcției Minelor și Uzinelor Statului Baia Mare.

Cartea de Aur a Afinăriei din Baia Mare consemnează impresii ale vizitatorilor din perioada 1934-1951. Documentul manuscris are 85 de pagini scrise, cuprinzând aproximativ 350 de aprecieri și semnături.

”Textele manuscrise sunt scrise în limbile latină, română, franceză, germană, maghiară, rusă și bulgară și reflectă impresiile celor care au vizitat instalațiile de afinare, după retehnologizarea acestora, din anul 1933 și până în anul 1951, când, probabil, vizitele au fost oprite. Menționăm faptul că, așa cum rezultă din aceste consemnări, nu existau priorități și restricții, vizitatorii făcând parte din cele mai diferite categorii sociale și profesionale, de la reprezentanți ai regalității și înalți demnitari de stat, la simpli preoți, profesori sau elevi”, informează Lucia Pop – muzeograf.

Printre primii semnatari în Cartea de Aur se numără personalităţi ale vremii din sfera ecleziastică (precum cardinalul Eugène Tisserant, îndrumătorul Sfintei Congregații pentru Bisericile Orientale, dr. Alexandru Nicolescu, Mitropolitul Blajului, dr. Alexandru Rusu, episcopul Eparhiei Greco-Catolice a Maramureşului cu reședința la Baia Mare, Vasile Stan, episcop al Eparhiei Ortodoxe a Maramureşului de la Sighet), civilă (precum dr. Ioan Costinescu, ministrul Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale, Constantin Georgescu, secretar general în Ministerul Industriei şi Comerţului, Eugen Dunca, prefectul Clujului) și militară.

Ce vedeau vizitatorii în spațiile afinăriei? Explică reprezentanta Muzeului Județean de Istorie și Arheologie: ”Conform unor informații documentare, în sala de electroliză se aflau 10 băi pentru procedeul eletrolitic de obținere a argintului și 5 băi pentru obținerea aurului, cuptoare pentru topirea metalelor, alte instalații și utilaje necesare desfășurării fluxului tehnologic. În incinta Afinăriei se afla și un laborator de docimazie (determinarea proporției de metale utilizabile conținute în minereuri), o sală pentru cântărirea boabelor de aur brut, precum și un atelier pentru întreținere și reparații. Exista desigur un spațiu special de depozitare, securizat în conformitate cu ultimele standarde ale tehnologiei specifice, din perioada respectivă, spațiu în care erau depozitate lingourile de aur și argint și anume tezaurul sau trezoreria, unde, evident, accesul publicului vizitator nu era permis”.

Cartea de Aur a Afinăriei de aur și argint este unul din exponatele săptămânii la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie.

Despre Cartea de Aur, dar și despre alte exponate de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, găsiți detalii aici.

Sursă informații și foto: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș (credit foto Cartea de Aur – Viorica Mendre, conservator)

CITEȘTE ȘI:
Muzeul de Istorie și Arheologie ”locuiește” în staţia de afinare a aurului şi argintului din Baia Mare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.