O cojelcă din 1900, o covată veche de vreo șapte decenii, un voșalău de care a făcut rost stră-străbunica Docă prin 1851 și un dulap din lemn de brad de peste o sută de ani – acestea au fost cele mai de preț comori descoperite de copiii din Sarasău în misiunea de identificare a obiectelor vechi din familie.

O vânătoare de comori cu scopul descoperirii de obiecte vechi a fost lansată copiilor cu vârste între 10 și 14 ani de către centrul comunitar ”Sarasău – leagăn de dor”.

Cojelca din 1900

”Ne-am dorit ca prin această inițiativă să impulsionăm elevii să identifice comori locale și să afle povestea lor. Căutând comorile din podurile bunicilor sau din dulapurile personale, scuturându-le de praf, cerând informații despre ele, elevii ajung să aprecieze patrimoniul etnocultural al locurilor unde s-au născut, unde au crescut părinții lor, străbunicii, stră-străbunicii…”, spun cei de la ”Sarasău – leagăn de dor”.

Prima misiune de căutare de comori a luat sfârșit, iar câștigătorii au fost desemnați la patru categorii de vârstă.

Categoria elevilor de clasa a IV-a a fost câștigată de Naomi Dudaș (10 ani) care a scos din lada de zestre a mamei ei cojelca străbunicii. Un obiect de lemn datând din anul 1900. Povestea o spune Naomi: ”Pe cojelcă se punea lâna și de pe ea se toarcea pe fus. Bunica mea făcea cu ajutorul ei ciorapi de lână și cergi cu care învelea caii. Mama mea a primit o ladă plină cu zestre de la părinții ei atunci când s-a măritat, iar eu o să le păstrez cu grijă chiar dacă nu le mai folosim și o s-o numesc lada mea cu amintiri”.

Sara Boje (11 ani) a câștigat categoria dedicată celor din clasa a V-a. ”Am auzit de acest concurs așa că am plecat în căutare de comori unde a locuit străbunica mea”, își începe povestea Sara. Comoara găsită de ea a fost o covată de lemn. Veche de aproximativ șapte decenii. ”Bunica mi-a spus că femeile frământau aluat pentru pâine sau chiar puneau bebelușii când trebuiau să plece la animale. Bunica și-a amintit cu drag că mama ei de Crăciun făcea colăcei în covată, pe care îi dădea la colindători”, explică Sara.

Covata veche de vreo șapte decenii

Categoria celor de clasa a VI-a a fost câștigată de Gabriela Branic (12 ani). ”Voșalăul, care se mai numește și fier de călcat cu cărbuni încinși, a fost folosit în China prin secolul I. Cu începerea secolului al XVII-lea voșalăul a ajuns și în Europa. În jurul anului 1851 stră-străbunica mea, Docă, a făcut rost de el”, ne prezintă Gabriela comoara care i-a adus premiul. ”Bunica mea a spus că se folosește astfel: prima dată se deschidea și se puneau cărbunii, apoi se scutura ca să iasă cenușa. La anumite sărbători se făceau hainele păturele: gatii, cămeși bărbătești, poalele de la cămeși la femei, sumne și șărinci , apoi se călcau”, vine și ghidul de utilizare. Voșalăul are aproximativ 170 de ani.

Gabriel Boșca (13 ani) a câștigat categoria celor de clasa a VII-a. Admite că pornind pe urma comorilor, a găsit mai multe, dar s-a oprit la un dulap vechi de peste o sută de ani. ”Dulapul era al străbunicii mele (născută în 1934), care îl avea moștenire de la mama sa”, informează Gabriel. ”Dulapul este din lemn de brad, iar în poze se vede și o parte din culoarea originală cu care a fost vopsit. Dulapul are rafturi pe jumătate și o parte fără, pentru cămăși si haine lungi (lecric). De asemenea are și un sertar în care mama mea mi-a spus că unchiul ei își ținea cursurile de la facultate”, explică Gabriel.

Toate comorile descoperite în cadrul misiunii lansate de centrul comunitar ”Sarasău – leagăn de dor” le puteți descoperi aici.

Sursă informații și foto: ”Sarasău – leagăn de dor”

CITEȘTE ȘI:
Vânătoare de comori în Sarasău

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.