Semnificațiile aratului și semănatului, obiceiurile legate de aceste munci agricole nu sunt defel puține în tradiția populară. Despre câteva dintre ele aflăm de la cei de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan”, care, la rândul lor, le-au aflat de la cei de la țară, de la maramureșeni care știu ce înseamnă tradiția.
- „După ce ai pus totul în car, să pune pă o tavă jar și tămâie, cu care să-nconjura căruța. Când ieșau boii treceau păstă lanț. În spate să arunca o găleată cu apă să rodească tăt câmpu. Sub plug să pune o cană cu grâu și busuioc. Vitele să unjeu cu usturoi între coarne și sub picioare, să nu tragă șerpii la ele, că fug de usturoi.” (Costeni, Lăpuș)
- „Când mere la arat luau on mălai din fundu cuptorului la holdă. Mâncau cât puteu din el acolo. Cât rămâne îl îngropa sub brazdă și zâceu: să dăie Dumnezo să sie roadă și anu aista cum o fo în celălalt.” (Rogoz)
- „Când sămâna plugaru amesteca pân sămânța de sămânat boabe din cununa care se făcea când să găta secerișul.” (Vima Mică, Boiereni, Cupșeni, Ungureni)
- ”Când seamână, bărbatu’ îi cu capu’ gol. Să-ntoarce spre răsărit, când zice rugăciunea şi face cruce. Seamână din sac alb şi în haine curate şi albe, ceea ce ne dezvăluie că operaţiile agrare stau sub semnul unor acte de purificare.” (Cupșeni)
- ”Când ieşea la plug şi la noi era aşă: stropeai cu agheazmă. Când se prindeau boii la jug, se punea tămâie şi un hârb cu foc, ducea agheazmă şi afuma boii şi plugu’ aşa roată. Şi când mergea la semănat, arunca pălăria jos şi zicea o rugăciune şi făcea o cruce. Când mergi prima dată la plug, când scoţi prima dată calu’, atunci se tămâiază grajdul, calul şi carul. Meri pă lângă car şi-l înconjori, cu tămâie şi cu jar. Că se zice că dacă nu să tămâiază animalu’ şi nu dai cu agheazmă, înseamnă că spurci câmpu’. Primăvara n-ai voie să treci pe sub ruda carului, pe vremea plugăritului. Nicio femeie n-are voie să treacă pe acolo, că i să face rană la cap la cal. Când ajung la arat, prima dată spun o rugăciune. Seamână doar bărbaţii şi trebuie să fie cu capul descoperit, să-şi dea jos clopu’. Se spune că dacă vine la mălai cu capu’ acoperit, face mălaiul ciumăhai, un fel de tăciune.” (Lăpuș)
Sursă informații: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan” / Corina Isabella Csiszár – Obiceiuri din Țara Lăpușului. Sursa foto: eZiarultău
CITEȘTE ȘI: Cât îi Maramureșu’ | De Alexii, ”nu să spală haine, nu…
