Ultima zi a lui Brumar este dedicată Sfântului Andrei. Multe sunt în Maramureș obiceiurile și credințele legate de ”Sântandrei” pentru ca fetele să își viseze ursitul. Facem trei escale într-o mică geografie a practicilor pentru cele cu ambiții de măritiș.

”Tăiam lemne şi dădeam aşa cu securea şi unde sărea aşchia, acolo ziceam că ne mărităm”

”În Ungureni, în Țara Lăpușului, fetele aflau unde urmau să se mărite. ”Făceam aşa la Sf. Indreiu: ne dădeam şi nu mâncam. Făceam o turtă sărată şi-o rupeam în vârvu’ capului în două. Şi jumătate o mâncam. Şi jumătate se punea sub cap. Apoi mergeam la tăietori, tăiam lemne şi dădeam aşa cu securea şi unde sărea aşchia, acolo ziceam că ne mărităm. Şi unde bat câinii, acolo te măriţi. Şi api luam aşchia şi bucata de turtă şi o puneam sub pernă, învârtită într-o cămeşă bărbătească. Şi apoi visam orânda care era.” (Colecția Corina Isabella Csiszár, Șezătoarea o scenă a practicilor magice, Memoria Ethnologica nr. 28-29)

”După ora douăşpe’ noaptea, fata manâncă turta şi să culcă”

În Oncești, pe Valea Izei, în noaptea Sfântului Andrei fetele prepară o turtă din făină, apă şi multă sare. ”Turta să cocé pă şpori, să puné într-o ştergătoare nouă şi să puné sub cap. După ora douăşpe’ noaptea, fata manâncă turta şi să culcă. Să crede că îşi va visa ursâtu’ în noaptea ceie. Io’ mi-am visat bărbatu’ blond cu oti albaştri, cum venea de departe pă un câmp verde. Mi-o dat cana să beau apă.” (Colecția Corina Isabella Csiszár, Lăsata de sec și Postul Crăciunului, Memoria Ethnologica nr. 36-37)

”Trebe să-ți pui cu sufletu ca să-ți găsești orânda”

La Lăpuș, fetele fac ”coc” de Sfântu Andrei. Vă dăm și rețeta: ”Se pune o mână bună de sare peste făină, se pune un pic de apă și se frământă. Cocu iesta se face și să coace pă vatră și să pune sub perină. Jumătate să mânâncă și jumătate să pune sub perină. Să face așa ca un pupuc mic. Să pune un pic de sare pă fiteu (cuptor) ca să nu să lipească cocu când să coace. Și trebe să-ți pui cu sufletu ca să-ți găsești orânda. Și visezi că îți vine orânda și-ți aduce o cană de apă s-o bei”. (Colecția Corina Isabella Csiszár, Obiceiuri din Țara Lăpușului, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2022)

”Nici cu mătura nu să lucră azi”

Mai sunt și alte reguli legate de această sărbătoare care nu vizează (neapărat) visarea ursitului. Spicuim din Colecția Corina Isabella Csiszár, ”Obiceiuri din Țara Lăpușului”:
🐺 ”Dacă pică jar pă jos și-l scoți afară, zâce că-ți mănâncă luptii oile, că azi umblă lupii.”
🧹”Nici cu mătura nu să lucră azi, de ești fată, că nu te măriți veci. Nu-i bine de măturat sara de Andrei și de aruncat gozu afară.”
🧄 ”Ungi ușile și ferestrele cu ai (usturoi) și faci cruce, să nu să aproptie duhurile necurate de casă.”

Mai multe, aici.

Sursă informații și foto: Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş (credit foto – Gabriel Motica)

CITEȘTE ȘI:
Cât îi Maramureșu’ | O turtă sărată, ”lemne din trei grădini” și un vis

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.