Un pieptar de la ”Pavăl di la moră”, primul meșter din satul Costeni, a ajuns la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară din Maramureș în 1972. Pieptarul din Țara Lăpușului nu e unul oarecare. Vă spunem imediat de ce…
Pieptarul reprezintă o piesă componentă a costumului tradițional și este purtat în perioada rece peste cămașă, atât în zilele de lucru, cât și la sărbători. Pieptarul a cărui poveste o așterne muzeograf Gabriela Filip provine din satul Costeni, comuna Cupșeni: ”Pieptarul a fost achiziționat în 1972 de către muzeograful Sabin Șainelic, de la meșterul Pavel Hereș. În zonă, meșterul Hereș este cunoscut sub numele de «Pavăl di la moră». Pavel s-a născut în anul 1925 și a fost primul meșter din sat. Din informațiile primite în teren de la Petru Hereș, am aflat că, încă de tânăr, Pavel a fost ucenicul lui Ioji, un cojocar din satul Libotin de la care a preluat această îndeletnicire, pe care, mai apoi, a transmis-o mai departe celorlați cinci cojocari din satul Costeni. Aceștia au învățat rând pe rând meșteșugul cojocăritului de la «Pavăl di la moră»”.
Primele pieptare din Țara Lăpușului erau confecționate pe fond alb. ”Cele de lucru erau simple, iar cele de sărbătoare ornamentate cu pene (motive fitomorfe). După Primul Război Mondial, meșterul Pavel Hereș, mergând prin târguri și întâlnindu-se cu alți meșteri pricepuți, a adus din Năsăud un pieptar asemănător, dar care era realizat pe fond negru și era mult mai ornamentat”, informează muzeograf Gabriela Filip. Meșterul Hereș a început să facă acest tip de pieptar, care se poartă și astăzi în întreaga zonă a Lăpușului.
”Pieptarul, realizat din piele de oaie cu blana în interior, se încheie pe o parte, sub braţ, de unde şi denumirea de pieptar înfundat. Este decorat, atât în faţă cât şi în spate, cu motive fitomorfe, cusute cu mătase policromă, predominând culorea roşie. În partea din faţă, pe piept, sunt brodate lalele şi bujori aşezate în buchete, dar și un motiv avimorf, păunul. În partea de jos, pieptarul prezintă două registre ornamentale identice: ghirlande de lalele, despărţite de o cusătură roşie. Spatele pieptarului are brodat un motiv fitomorf: floare în ghiveci. Decorul este amplu, porneşte de jos şi se ridică spre centru formând două ghirlande de bujori şi lalele care se despart”, descrie muzeograf Gabriela Filip.
Povestea integrală o puteți descoperi aici.
Pieptarul specific Țării Lăpușului este expus în sala 2 a expoziției permanente din secția pavilionară a Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară din Maramureș. Acolo unde sunteți invitați de marți până duminică, între orele 9.00 și 16.00.
Sursă informații și foto: Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară din Maramureș
CITEȘTE ȘI:
Cât îi Maramureșu’ | Povestea unui covor care a bătut suta de ani
