”Porțile maramureșene ocupă un loc privilegiat în creația artistică populară din Maramureș, în ansamblul culturii populare, materiale și spirituale din țara noastră” – de aici pornesc discuția reprezentanții Muzeului Maramureșean din Sighetu Marmației.
O categorie aparte în cadrul construcțiilor în lemn o constituie porțile, care, în Maramureș, ” sunt considerate adevărate arcuri de triumf ale geniului creator și care dau o personalitate gospodăriilor tradiționale”, se arată în postarea reprezentanților Muzeului Maramureșean din Sighetu Marmației.
Că sunt din Bârsana, Nănești, Oncești, Vadu Izei, Desești, Sârbi, Budești, toate au frumusețea lor distinctă. ”Etnografii și-au arătat interesul față de aceste monumente de arhitectură populară, le menționează în multe lucrări, iar marile muzee din țară le-au achiziționat și le-au valorificat”, precizează sursa citată.
Tradițiile legate de construcția porților s-au păstrat aproape neschimbate până în mijlocul secolului al XX-lea nu doar în Maramureș, ci în întreg spațiul românesc. Existau diferite obiceiuri legate de tăierea copacilor, după cum informează reprezentanții muzeului din Sighetu Marmației, ”lunile noiembrie – februarie fiind indicate pentru tăiatului lemnului, apoi tăierea copacilor pe lună nouă pentru a fi goliți de sevă și gângănii, curățirea trupească și sufletească a celor care participau la exploatarea pădurii (trebuiau să fie spălați, spovediți, rugăciunea specială a butinarilor trebuia spusă în comun)”.
Construcția mai apoi, realizarea motivelor în lemn, erau alte momente însoțite de credințe și ritualuri cu conotații magice. ”Trecerea pe sub poartă devenea un act ceremonial, purificându-se de relele lumii profane pentru a intra curat în universul casnic al gospodăriei și familiei”, se arată în postarea Muzeului Maramureșean.
Postarea integrală poate fi citită aici.
Sursă informații și foto: Facebook / Muzeul Maramureșan
CITEȘTE ȘI:
Maramureșul văzut de pe laviță | galerie foto
