A fost, ieri, 17 octombrie, Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial. Lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO a fost creată în 2008 și a fost rezultatul Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, semnată la Paris, la 17 octombrie 2003.
Patrimoniul cultural imaterial se referă la tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștințe și practici referitoare la natură și la univers, tehnici legate de meșteșuguri tradiționale – arată reprezentanții Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.
România este prezentă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu șapte elemente: Ritualul Călușului, Doina, Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească și Jocul fecioresc, Tehnici de realizare a scoarței (împreună cu Republica Moldova) și Mărțișorul (împreună cu Republica Moldova și Ucraina). În prezent, noi elemente ale patrimoniului așteptă să fie evaluate pentru a fi incluse pe listă: Arta cămășii cu altiță și Tradițiile creșterii cailor lipițani.
Maramureșul se mândrește cu păstrători ai patrimoniului cultural imaterial, reprezentanți de seamă pe lista celor care au primit, în timp, titulatura de ”Tezaur uman viu”.
Nicolae Pitiș (foto deschidere), rapsodul popular din comuna Lăpuș, a uimit întreaga lume cu stilul arhaic pe care îl interpretează, denumit în zonă ”hore în grumaz/hore cu noduri”. Acesta a fost declarat ”cel mai autentic interpret al doinei maramureșene” și a fost remarcat încă din anii ’70, când a interpretat vocal și la trâmbiță cântecele cu noduri de pe coloana sonora a filmului ”Pintea”, în regia lui Mircea Moldovan.
Valer Burzo (1936-2017, foto stânga), rapsodul popular din Suciu de Sus, și-a exprimat întreaga viață sentimentele de dor, jale și dragoste prin doina specifică Țarii Lăpușului, pe care a învățat-o încă din copilărie.
Dumitru Pop Tincu (foto dreapta), meșterul popular din Săpânța, este urmașul celebrului meșter popular Stan Ioan Pătraș. Maramureșeanul redă formele decorative originare și cromatica specifică impusă de Stan Ioan Pătraș.
Sursă informații și foto: Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Pentru mai multe detalii despre fiecare tezaur uman viu, click aici.
CITEȘTE ȘI:
Poveștile Tezaurelor Umane Vii, la un click distanță
Dumitru Pop Tincu a primit titlul onorific de Tezaur Uman Viu
Propunere | Înscrierea Țării Maramureșului ca Peisaj Cultural Tradițional pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO
