Se spune că atunci când broaștele cântă pentru prima oară, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sâmedru pentru a deschide drumul naturii la viață.
Așa începe Grigore Simionca, referent al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale ”Liviu Borlan” Maramureş, povestea obiceiurilor, credințelor și superstițiilor de Sfântul Gheorghe (Sângeorz). Spicuim:
🌿 În dimineața zilei de Sângeorz, bărbatul pune la porți, la ferestre, la ușile caselor și grajdurilor, în grădini și pe morminte, ramuri verzi pentru a le proteja de forțele malefice. Acestea erau păstrate și folosite peste an ca leacuri și în hrana animalelor, pentru a le feri de duhurile rele.
🌿 Urzicatul era un alt obicei practicat în comunitățile tradiționale în această zi: tinerii, și nu numai, se atingeau, pe furiș, peste părțile neacoperite ale corpului, cu tulpini de urzică, având convingerea că în felul acesta vor fi mai ageri, mai harnici și mai sănătoși de-a lungul întregii veri, care urma să înceapă.
🌿 În această zi, se adună de pe câmp diferite plante și buruieni de leac, care se păstrează peste an.
🌿 Se zice că cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi e somnoros tot anul.
🌿 Tot acum se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoși și a se proteja de farmece.
🌿 Ca să fii ferit de dureri tot anul, se prind la brâu ramuri înverzite.
Și fiindcă soarele a răsărit deja, vă zicem acum ca să știți din timp pentru anul viitor:
🌿 Conform tradiției, în ziua de Sângeorz, oamenii se scaldă într-o apă curgătoare, înainte de răsăritul soarelui, pentru a fi sănătoși tot anul și a se spăla toate relele.
🌿 Dacă în dimineața acestei sărbători alergi înainte de a răsări soarele, o să fii sprinten și sănătos tot anul.
👀 Multe alte obiceiuri credințe și superstiții asociate sărbătorii de Sângeorz puteți afla aici din articolul scris de Grigore Simionca.
Sursă informații și foto: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale ”Liviu Borlan” Maramureş (credit foto – Felician Săteanu)
