Mătrăguna, cea mai puternică plantă de la noi, numită Doamnă mare, Doamnă bună, are un rol deosebit și o influență directă asupra forțelor vitale ale omului, ea are puterea de a mărita fetele – povestesc cei de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan”. Culesul plantei nu se face la întâmplare, ci se supune unui ritual riguros, culegătoarele fiind învățate de către o bătrână descântătoare din sat cum să o culeagă. Cele două culegătoare dornice de măritiș au obligaţia curăţiei erotice, a tăcerii, a tainei şi singurătăţii, trebuind să culeagă mătrăguna numai în dimineața de Ispas (Înălțarea Domnului). În acest an, sărbătoarea Înălțării Domnului e mâine, 25 mai.
„Mătrăguna trebe adusă în zâua de Ispas. Mâni îi zâua de Ispas, vă sculațî diminecioară și mereți și-o aduceți. Să-i duceți mâncare și băutură, să-i duceți niște bănuți, că atunci când când o duceți, îi musai s-o plătițî. Drumu-i lung, să nu vă vadă nime, să nu grăiți cu nime, când ajungeți la ié „Bună dimineața, Doamnă Împărăteasă!” să-i dați ei întâie, nu la altcineva. Da tre să vă dezbrăcați.
Mătrăguna nu-i burean, mătrăguna o fost fată, fată mândră. Și ié cu multă dragoste, da n-o avut parte de dragoste. Că drăguțu i s-o dus în cătane și de acolo n-o mai zinit. Atâta o zderat și s-o năcăjât și l-o așteptat în tătă sara la poartă. Da lumea-i ră, două babe bosorcoi o fugărit-o din sat, că nu și-o putut face descântecele de babă, că le-o văzut. S-o luat pă cărare și s-o dus până sub pădure. Acolo s-o așezat pă iarbă și-o zderat. Și din fată mândră ci-o fost, s-o făcut o tufă mândră. Ea atunci și-o pus în gând să ajute tăte fetele”, istorisește Maria Șerba din Călinești.
Mătrăguna a ajuns să fie considerată o „plantă a vieţii şi a morţii”, o ”plantă sacră” şi o „plantă-zeiţă”. Şi asta pentru că mătrăguna are calităţi terapeutice şi psihotrope importante, fapt pentru care românii o considerau o plantă miraculoasă, cu nenumărate valenţe magico-mitice.
Tehnica prin care mătrăguna era dezgropată era, potrivit tradiţiilor populare, una complexă şi veche. Românii credeau că rădăcina de mătrăgună avea puterea să mărite fetele, să poarte noroc în dragoste şi să aducă fecunditate în căsnicie. La scurt timp după practicarea ritualului, fetele își găseau sufletul pereche și se căsătoreau.
Sursă informații: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan” / Corina Isabella Csiszár. Foto: eZiarultău
CITEȘTE ȘI: Cât îi Maramureșu’ | ”Până la Constantin și Elena trebe sămănat”
