În a doua zi de Paști, Maramureșul răsuna cândva de jocul satului.

După ce ieșeau de la biserică, feciorii se duceau acasă, mâncau repede și coborau în sat, unde formau un grup care mergea după ceterași. ”Ajungând la ceteraș acasă, se cânta un pic acolo, își formau oleacă strigăturile, că după șapte săptămâni de post în care nu se cântă, îi nevoie de un pic de practică”, se arată în Memoria Ethnologica, Paștile și Jocul satului în Poienile Izei – Colecția Ioan Pop.

Feciorii și ceterașii mergeau spre locul jocului horind și strigând ca să dea vestea în sat că începe jocul. ”Prima dată jucau de băut și bărbătesc, până veneau fetele”, precizează sursa citată. Cei care veneau la joc pentru prima dată, acum testau pașii de dans, până nu se aduna lumea să-i vadă.

Între timp, fetele se formau în grupuri și plecau spre joc. ”Când ajungeau, șeful îi făcea semn la ceteraș să zică de învârtit ca să joace fetele. Aici se bagă prima dată fata în joc și este jucată de către drăguț, ori de vreun neam. Dacă nu are nici drăguț, nici neam fecior, mamele mai arvonesc câte un fecior să le joace fata. Și pentru feciori este foarte dificil: dacă nu are drăguță sau o fată pe care să o joace, atunci, cei cu mai mare experiență iau fetele și le joacă o învârtită și după aceea le-o dă la cei tineri să joace…”, se arată în Memoria Ethnologica, Paștile și Jocul satului în Poienile Izei – Colecția Ioan Pop.

🎻 Mai multe despre jocul satului în a doua zi de Paști găsiți aici.

Sursă informații și foto: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale ”Liviu Borlan” Maramureş (credit foto – Felician Săteanu)

CITEȘTE ȘI:
Cât îi Maramureșu’ | Moda cojoacelor tradiționale, deslușită în Breb
Cât îi Maramureșu’ | Dormit-ați pe strujac?
Cât îi Maramureșu’ | Petru Codrea, cioplitorul în lemn din Valea Stejarului

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.