Guba e la mare trecere în iernile din Maramureș. Femei și bărbați, vârstnici și copii, toți o poartă pentru a se adăposti de un anotimp care deseori e aspru. Făcută din lână toarsă gros, albă, sură sau neagră, guba ține cald. Dar nu e deloc ușor de făcut.
”Prima dată se pregătește lâna”
”Îi mult de lucru până faci o gubă. Prima dată se pregătește lâna. După ce tunzi oile primăvara, lâna trebe spălată, pusă de-a moi în apă caldă, zolită bine în covată. După ce o scoteam trebuia limpezită până mere apa limpede di pă ié. Apoi o întindem pă graduri să să uște, apoi scălmânată, apoi dată pân hrebân, apoi o parte o pui de caiere. Pui caiere și torci”, îi povestește Marița Grigor din Chiuzbaia reprezentantei Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan” Maramureş, Maria Mirela Poduț.
”E lucru migălos da ies foarte frumoase”
Și să nu credeți că prelucratul lânii pentru gubă s-a terminat aici! ”Apoi trebe țăsută. După țăsut trebe prinși lații tăți cu ață și duși la vâltoare. Acolo umblă 4-5-8 ore, care cum, nu scad toate la fel. Dup-aceie o croim și o coasem tăt cu ață de lână toarsă. Se coase cu mâna. La alea cu bdiți, se pune bdițu manual, tăt la 3-4 rânduri să pune bdițu cât ține tiara de lată, e lucru migălos da ies foarte frumoase”, spune Marița din Chiuzbaia.
”Le miști de ici-colo, nu le lași luni de zile împăturate”
Așa cum făcutul gubei nu este la îndemâna oricui, tot așa nici păstrarea ei nu e simplă. ”Vara să întreține foarte greu o gubă. Îi musai spălată măcar o dată și pusă la soare. Să spală la vâltoare. E foarte greu cu moliile, mai demult punem frunze de nuc, bosâioc pân ele, le miști de ici-colo, nu le lași luni de zile împăturate”, explică Marița Grigor.
Mai multe despre tradițiile Maramureșului, aflați aici.
Sursă informații și foto: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan” Maramureş (credit foto – Felician Săteanu)
CITEȘTE ȘI:
Cât îi Maramureșu’ | ”Coconii de-abia așteptau să umble cu colinda”
