Deschidem iar lada de zestre. Hainele de sărbătoare au fost pregătite din vreme, iar acum abia așteaptă să fie purtate și admirate. ”Cămeși din pânză țesută, cusături geometrice și florale, care mai de care mai complexe, zadii, șorțuri, gatii sau cioareci, podoabe atent meșteșugite, cojoace, sumane groase și călduroase, opinci și ciorapi sau obiele de lână, toate alcătuiesc portul popular de iarnă, purtat cu mândrie de localnici la biserică în zilele de sărbătoare”, face ”inventarul” muzeograf Gabriela Filip de la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș. Cea care ne ajută să descoperim cum, pe ulițele din Maramureș, nu vom vedea același port în Chioar, Codru, Maramureș Voievodal și Lăpuș, în fiecare zonă etnografică existând o bogăție de tehnici de confecționare și ornamente distincte.
”Portul tradițional din Țara Maramureșului se diferențiază cu ușurință față de costumul popular din celelalte zone etnografice ale județului, fiind și cel mai vestit atunci când vine vorba de recunoașterea maramureșenilor pe alte meleaguri. Compus din pânzătură, cămeșă, poale, zadii, cojoc și încălțăminte, portul popular femeiesc este completat iarna de laibăr și lecric. Bărbații poartă cușmă, cămeșă, cioareci și, la fel ca femeile, peste cămașă poartă sumane groase sau gube”, explică muzeograful.
Alături de care mergem mai departe în excursia noastră… vestimentară prin Maramureșul îmbrăcat în straie de sărbătoare: ”În Țara Lăpușului, portul popular femeiesc este compus din năframă, cămeșă, poale, zadii și încălțăminte, iar în perioada rece, femeile îl completează cu o năframă mare și groasă, pieptar înfundat și căput. Bărbații înlocuiesc clopurile cu cușmele lucrate din blană de oaie, gatiile cu cioareci și, la fel ca femeile, peste cămașă poartă și ei pieptar înfundat și căput”.
Țara Chioarului, în ciuda transformărilor survenite în timp, își păstrează autenticitatea în portul tradițional. ”În ținuta feminină regăsim batic, spăcel (cămașă), poale, zadie sau șorț, laibăr și încălțăminte. În sezonul rece, femeile adaugă zadie după cap (năframă mare purtată peste umeri), pieptar și doloman (suman) sau gubă. Bărbații, de asemenea, adoptă această eleganță autentică în compoziția portului lor, inclusiv cușma, înlocuind clopul, și cioareci, înlocuind gatiile”, explică Gabriela Filip.
Zona Codrului este recunoscută pentru eleganța portului popular, pentru tehnica specială de încrețire a pânzei și a ornamentării acesteia cu ață de culoare albă. ”Compus din zadie de cap (batic), cămeșă, pindileu (poale), zadie/șurț și încălțăminte, portul femeiesc este completat în anotimpul rece de cojoc, șopă și suman sau gubă, aceste elemente din urmă fiind întâlnite și la costumul bărbătesc. Pe lângă cojoc, șopă și suman, bărbații, la fel ca în celelalte zone etnografice, înlocuiesc clopul cu cușma, iar gatiile cu cioarecii”, menționează sursa citată.
Indiferent de zona etnografică, podoabele rămân nelipsite din straiele populare în zilele de sărbătoare.
Sursă: Muzeul Satului Baia Mare
CITEȘTE ȘI:
Cât îi Maramureșu’ | „Săracă gubuța mé / De la multe m-o scos ie”
