În calendarul popular, Sfântul Gheorghe este considerat a fi un apărător al vegetației, al naturii înverzite, al vitelor și oilor, semănătorul culturilor, fiind numit și ”Cap de primăvară”. Popular, sărbătoarea este denumită „Sângeorz”, o zi în care se practică o serie de obiceiuri menite să aducă bunăstarea familiei și gospodăriei. Reprezentanții Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației trec în vedere câteva.
”La Sângeorz, la Ispas și la Rusalii, există obiceiul ca la poarta de la drum, la streșinile casei, la intrarea în casă, la ferestre, la șură și grajd, dar și la mormintele neamurilor, «să se pună struț» (ramuri verzi de mesteacăn, tei și/sau paltin, dacă au înverzit) pentru a ne feri de forțe malefice. Aceste ramuri se păstrau apoi peste an, ca leacuri împotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dădeau hrană animalelor pentru a le feri de duhurile rele.
Tot în această zi se mânau vacile «în ciurdă», lovindu-le cu o ramură verde de mesteacăn ca să fie «vlăstoase şi voioase». Vacile se «înstruţau» (împodobeau) în coarne, cu «flori de calci» (flori galbene cu frunza lată şi rotundă), în semn că de acum pot trăi din păscut. Spre a feri vacile de farmece ce ar putea să le ia laptele, doniţa (găleata în care se mulge laptele) se aşeza în uşa grajdului şi li se dădea vacilor să mănânce aceste plante. În doniță se puneau «flori de calci», «lumânărele», «încrestăţele» şi «bulahăi».
Tot în ziua de Sângeorz se scoteau oile din ţarină (adică din terenurile unde se coseşte mai devreme) şi se duceau la păscut «pe imaş». Până în ziua de Sângeorz, toţi proprietarii de oi puteau să pască oile în orice parte a satului, iar din această zi vor paşte numai în «imaş».”
Obiceiul „Sângeorzului” are ca element esențial stropitul cu apă: pentru purificare, sănătate şi prosperitate. ”Asemeni Bobotezei și Sânzienelor, în ziua de Sf. Gheorghe, se impune stropitul oamenilor, animalelor și al obiectelor din gospodărie cu apă sfințită. Aceasta se face cu găleata la fântână sau adeseori feciorii duc fetele la râu şi le bagă în apă, stropindu-le ca să fie «curate ca apa, să se spele relele şi vrăjile» (rituri de purificare, de fertilitate şi fecunditate)”, menționează sursa citată.
Sursă: Muzeul Maramureșan
CITEȘTE ȘI:
Cât îi Maramureșu’ | Obiceiuri, credințe și superstiții de Sângeorz