Azi e Joia Mare. Sau Joia Neagră, Joimărița, Joimari. Denumirile sunt multe. Credințele și superstițiile populare legate de ziua de azi sunt și mai multe. Ne ”ghidează” printre ele muzeograf Gabriela Filip de la Muzeul Satului Baia Mare:
”În Joia Mare, în unele zone, se crede că are loc «nunta urzicilor», ceea ce însemna faptul că urzicile au înflorit și nu mai pot fi consumate. Ca substrat simbolic, interdicția amintește de Iisus care a fost bătut cu urzici în timp ce era pe cruce.
Femeile care nu au terminat de tors până acum sunt considerate leneșe și sunt pedepsite de către Joimăriță.
În anumite zone, se vopsesc și se încondeiază ouăle pentru Paști.
Ouăle înroșite în această zi nu se strică niciodată, iar dacă sunt îngropate la hotar, peste acel loc nu va bate piatra.
Bătrânii țin post negru din Joia Mare până în Duminica Paștelui.
O datină caracteristică Joii Mari, considerată protectoarea morților, constă în aprinderea focurilor morților din uscăturile strânse din grădini și livezi. Se consideră că în această zi porțile iadului și ale raiului se deschid, iar sufletele morților se pot mântui, ajungând în rai. Focurile se aprind pentru ca morții să poată veni acasă să se odihnească și să se hrănească cu bucatele date pentru pomenirea lor. În acest sens, pe lângă foc se așază scaune, se pune pâine cu vin și se tămâiază, pentru ca morții să fie primiți cum se cuvine”.
„La noi în sat, joi dimineața, să face slujbă și se sfințăște pasca și vinu pă care îl duce fiecare familie la biserică, într-o traistă. Apoi, colo pă după-amiază se merge la cimitir, se aprind lumânări pă morminte, se fac slujbe și se dă de pomană. Cătră sară se merge la biserică, la Denia celor 12 Evanghelii. După slujba asta nu să mai trag clopotele la biserică până în Noaptea de Înviere, numa să bate toca. Și tăt de amu, femeile și bărbații care vreu încep să țâie post negru până la Înviere. De astăzi începem să facem și coptăturile pântru Paști, că deja curățănia trebe să fie gata. O samă de oameni vopsăsc ouăle pântru Paști de astăzi, c-apoi dau și păste morminte, alții numa vinerea, că atunci o fo răstignit Domnu Iisus pă cruce și s-o înroșit ouăle de la sângele Lui. Zâce că ouăle feștite joi ori vineri nu să strâcă așă ușor ca celelalte.” (Lăpuș)
„Femeile începeu să pregătească pancovele, turta împunsă, cum să făce demult, astăzi fac tăt felu de prăjituri. Apoi care nu o apucat să gate până astăzi cu curățănia, mai puneu și ștergurile la icoane, mai așezau una alta pân casă, să șie cum trebe.” (Suciu de Jos)
„Noi, aici, vopsâm ouăle cu coji de ceapă, de nuc și punem câteodată și coji de arin. Să fac tare mândru că mai punem și câte o frunză și acolo iesă modelu de culorea oului.” (Giulești)
CITEȘTE ȘI:
Cât îi Maramureșu’ | ”Să fac două rânduri de pască”, spune Ileana din Oncești
