În calendarul popular azi sunt sărbătorite Alexiile. Ziua în care se deschide pământul și ies vietățile care au iernat.
”Alexie, reprezentare mitică sezonieră și patron al viețuitoarelor care iernează sub pământ, în scorburi și sub scoarța copacilor, sub pietre sau în ape, deține la brâu două chei. Cu una dintre chei deschide pământul în preajma echinocțiului de primăvară (17 martie) și îl încălzește pentru a slobozi vietățile care au iernat, iar cu cealaltă cheie închide pământul în preajma echinocțiului de toamnă, de Ziua Crucii (14 septembrie)”. De aici pornește prezentarea credințelor legate de ziua de 17 martie muzeograf Gabriela Filip de la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.
Există o serie de reguli care spun ce este bine să faci în 17 martie. ”În zorii zilei de Alexii, se greblau și măturau ogrăzile și livezile, iar gunoaiele și resturile vegetale se aprindeau în credința că livezile vor fi ferite de insecte, semănăturile de secete, oamenii și vitele de șerpi. În același scop, se înconjurau cu cârpe aprinse și tămâie pomii, casele și anexele gospodăriei, realizând adevărate cercuri magice peste care șerpii, insectele, broaștele nu puteau trece”, explică muzeograful.
Așa cum sunt credințe populare care stabilesc și ce nu e bine de făcut azi. „Lucru în casă nu să face. Nu să spală haine, nu să țăsă, nu să coasă, că zâce că atrage gonjâle cătă casă” – așa sună avertismentul Dochiei Buda din Lăpuș.
În această zi încep să cânte broaștele și să se întoarcă berzele și cocostârcii. În credința populară se spune că, dacă gângăniile vor ieși înainte de Alexie, primăvara va fi lungă și friguroasă.
Mai multe despre credințele legate de ziua de 17 martie, aici.
Sursă informații: Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
CITEȘTE ȘI:
Cât îi Maramureșu’ | ”Gândești că o fo mai bine atunci, când o fo tătă lumea într-un loc”
