”Alexie, reprezentare mitică sezonieră și patron al viețuitoarelor care iernează sub pământ, în scorburi și sub scoarța copacilor, sub pietre sau în ape, deține la brâu două chei. Cu una dintre chei deschide Pământul în preajma echinocțiului de primăvară (17 martie) și îl încălzește pentru a slobozi vietățile care au iernat, iar cu cealaltă cheie închide pământul în preajma echinocțiului de toamnă, de Ziua Crucii (14 septembrie)”, explică muzeograf Gabriela Filip de la Muzeul Satului Baia Mare.
Azi, așadar, în calendarul popular azi sunt sărbătorite Alexiile. ”Se spune că, dacă gângăniile vor ieși înainte de Alexie, primăvara va fi lungă și friguroasă. Tot în această zi încep a cânta broaștele și a se întoarce berzele și cocostârcii”, precizează muzeograful.
Ca orice sărbătoare, și aceasta vine cu un set de credințe populare legat de ce e bine și ce nu e indicat să faci azi. De la Dochia din Lăpuș citire: „Astăzi să afumă în casă cu tămâie, da lucru în casă nu să face. Nu să spală haine, nu să țăsă, nu să coasă, că zâce că atrage gonjâle cătă casă”.
Gabriela Filip ne ghidează și printre alte reguli: ”În zorii zilei de Alexii se greblau si măturau ogrăzile și livezile, iar gunoaiele și resturile vegetale se aprindeau în credința că livezile vor fi ferite de insecte, semănăturile de secete, oamenii și vitele de șerpi. În același scop, se înconjurau cu cârpe aprinse și tămâie pomii, casele și anexele gospodăriei, realizând adevărate cercuri magice peste care șerpii, insectele, broaștele nu puteau trece. Focurile de Alexii reprezentau o purificare rituală a spațiului înconjurător și sprijineau Soarele să depășească momentul critic al echinocțiului de primăvară”.
CITEȘTE ȘI:
Cât îi Maramureșu’ | ”Nu-i slobod a bea tăt postu, nu-i bine să te sfădești, numai să faci bine la altu”
