”Sânziana este o zeiță agrară protectoare a lanurilor de grâu și a femeilor măritate. Aceasta dă bob spicului de grâu, miros plantelor de leac, ursește fetele de măritat și vindecă oamenii de boli și suferințe”, explică muzeograf Gabriela Filip de la Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș.
Ziua de Sânziene vine cu alai de superstiții. Vă zicem trei:
- nu se lucrează nimic, iar dacă se nesocotește ziua de Sânziene, vor avea loc furtuni, plantele vor rămâne fără leac și miros, iar oamenii se vor îmbolnăvi;
- florile de sânziene se pun la icoane, ferestre și uși pentru a proteja casa și pe membrii familiei de necazuri;
- dacă de Sânziene vremea va fi frumoasă, înseamnă că perioada care urmează va fi prielnică pentru secerat și cosit.
”Se crede că în această zi cucul amuțește, sărbătoarea fiind numită și «Amuțitul cucului». Cucul cântă de la Blagoveștenie până la Sânziene, când se spune că se îneacă cu orz și se transformă în uliu”, precizează Gabriela Filip.
Mai multe detalii, aici.
Sursă: Muzeul Satului Baia Mare (credit foto: Felician Săteanu)
CITEȘTE ȘI:
Cât îi Maramureșu’ | Am cules Sânziene…
