În calendarul popular, sărbătoarea Bunei Vestiri este regăsită sub numele de Blagoveștenie. Situată în imediata apropiere a echinocțiului de primăvară, când rândunele se întorc din țările calde și cucul începe a cânta, această zi mai poartă și denumirea de Ziua Cucucului.

”De Blagoveștenie se efectuau acte de purificare a spațiului, de alungare a șerpilor de pe lângă casă, a insectelor și omizilor din livezi: afumarea cu tămâie, producerea zgomotelor care să sperie forțele malefice, aprinderea focurilor în grădini și livezi, scoaterea la aerisit a straielor și țesăturilor din casă”, menționează muzeograf Gabriela Filip de la Muzeul Satului din Baia Mare.

Cea care inventariază câteva dintre credințele legate de această zi de sărbătoare:
„Femeile strâng omăt și întrebuințează apa ca leac contra durerii.”
„Dacă în această zi ouă vreo găină, gâscă sau rață, atunci ouăle nu sunt bune de pus sub cloșcă.”
„Să nu samini mălai că ies cucuruzii slabi.”
„Să nu cerni fărină că se înmulțesc purecii.”

Cucul prevestește nu doar venirea primăverii, ci și norocul omului. Așa că la auzul primului cântec de cuc din an e bine să fii vesel și să ai bani în buzunar.

Ziua de Blagoveștenie funcționează și ca un ghid meteorologic. Se spune că dacă în ziua de Buna Vestire este vreme bună, atunci așa va fi și de Paști. De asemenea, dacă azi vin stoluri de păsări călătoare, atunci primăvara va fi ploioasă. Și dacă vitele din gospodărie vor fi scoase azi la păscut și la soare, vor fi sănătoase tot anul.

Mai multe detalii, aici.

Sursă informații: Muzeul Satului Baia Mare. Foto (c) eZiarultău.

CITEȘTE ȘI:
Cât îi Maramureșu’ | Despre rânduiala postului

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.