Azi este sărbătoarea Bunei Vestiri în Calendarul Ortodox. ”Blagoveștenia”, în Calendarul Popular. Sau ”Ziua cucului”. ”De Blagoveștenie se efectuau acte de purificare a spațiului, de alungare a șerpilor de pe lângă casă, a insectelor și omizilor din livezi: afumarea cu tămâie, aprinderea focurilor în grădini și livezi, scoaterea la aerisit a straielor și țesăturilor din casă”, informează muzeograf Gabriela Filip de la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.
Ca orice sărbătoare, și Blagoveștenia vine cu reguli legate de ce se face și ce nu se face azi.
- ”De Blagoveștenie se face foc șî să sare păstă foc să nu te muște gândacii (șerpii). Tăt atunci, casa, curtea și animalele să stroptesc cu adeasmă șî să afumă cu tămâi”, explică Nicolae Pop (Dinu), 62 de ani, din Lăpușul Românesc.
- „Dacă în această zi ouă vreo găină, gâscă sau rață, atunci ouăle nu sunt bune de pus sub cloșcă.”
- „În ziua de Blagoveștenie să nu samini mălai că ies cucuruzii slabi.”
- „Să nu cerni fărină că se înmulțesc purecii.”
Această zi e favorabilă pentru aflarea norocului, dar și pentru… previziuni meteorologice.
- „Dacă în ziua de Buna Vestire va fi vreme bună, așa va fi și de Paști.”
- „Dacă vin stoluri de păsări călătoare, primăvara va fi ploioasă.”
- „Dacă vitele din gospodărie vor fi scoase la păscut și la soare, vor fi sănătoase tot anul.”
Se spune că, de Blagoveștenie se dezleagă limba tuturor păsărilor. Cucul începe a cânta de la Buna Vestire până la Sânziene sau până la Sânpetru de vară. Nu doar venirea primăverii este vestită de cuc, ci și… norocul omului. De aceea se spune că, la auzul primului său cântec din an, trebuia să fii vesel și să ai bani în buzunar.
Sursă informații: Muzeul Satului Baia Mare. Foto (c) eZiarultău
CITEȘTE ȘI:
Cât îi Maramureșu’ | Despre rânduiala postului
