”Joia Mare este a patra zi din Săptămâna Patimilor. Este cunoscută în popor și ca Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimăriţa. (…) În satele maramureșene, această zi este respectată și cinstită, iar credințele și obiceiurile sunt păstrate cu sfințenie”, menționează reprezentanții Muzeului Maramureșean din Sighetu Marmației.

Nu se spală haine, nu se țese, nu se toarce

Din Joia Mare încep să se facă pregătirile pentru Paști. Ce se face și nu se face azi ne spun cei de la Muzeul Maramureșean din Sighetu Marmației.

✅ Se mergea în „piez”. Adică femeile sărace și copii săracilor mergeau din casă în casă pentru a strânge ouă de Paște. Astăzi obiceiul s-a păstrat, dar merg în ”piez” toți copii, indiferent de starea lor socială.
✅ Bărbații fac curățenie generală în curte și în toate acareturile gospodăriei.
❌ Nu se pune în pământ, adică nu se fac straturi. Nu se iese cu caii la câmp. Nu se spală haine. Nu se țese, nu se toarce.

Ouăle înroșite în această zi nu se strică niciodată

Câteva dintre credințele și obiceiurile legate de această zi sunt conturate și de reprezentanții Muzeului Satului din Baia Mare.
✅ Cloștile puse în această zi vor scoate mulți cocoșei.
❌ Cine doarme pe parcursul acestei zile va fi leneș și neîndemânatic tot anul.
✅ Ouăle înroșite în această zi nu se strică niciodată. Dacă sunt îngropate la hotar, peste acel loc nu va bate piatra.

Aprinderea focurilor morților

”O datină caracteristică Joii Mari, considerată protectoarea morților, constă în aprinderea focurilor morților din uscăturile strânse din grădini și livezi. Se consideră că în această zi porțile iadului și ale raiului se deschid, iar sufletele morților se pot mântui, ajungând în rai. Focurile se aprind pentru ca morții să poată veni acasă să se odihnească și să se hrănească cu bucatele date pentru pomenirea lor. În acest sens, pe lângă foc se așază scaune, se pune pâine cu vin și se tămâiază, pentru ca morții să fie primiți cum se cuvine”, precizează muzeograf Gabriela Filip.

Sursă informații: Muzeul Maramureșan, Muzeul Satului. Foto (c) eZiarultău.

Foto – Felician Săteanu

CITEȘTE ȘI:
Cât îi Maramureșu’ | ”Aieste-s lucruri din bătrâni”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.