Știți cumva ce și cum e cu ”ceie casă”? Sau cu ”ruda de zestre”? Dacă nu, ne lămuresc cei de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan” Maramureş.

”Odaia bună a unei case țărănești se numea «ceie casă». Aceasta reprezenta o cameră «gătată țărănește» cu obiectele valoroase, pregătite ca zestre, făcute de mâna găzdoaiei casei sau moștenite de la părinți și strămoși. În această cameră se desfășurau evenimentele importante ale unei familii, aici se primeau musafirii, aveau loc pețitul, nunta, petrecerea la «botegiune», aici se ținea mortul.

Camera de zestre a soției conține «ruda de zestre». Este o bârnă, o bucată lungă de lemn, agățată de tavan, deasupra patului, și pe această rudă se aranjau diverse țesături maramureșene care diferă de la o zonă la alta.

Maria Șerba vorbește despre ruda de zestre din satul Călinești, scoțând în evidență talentul și ingeniozitatea femeilor: «Luau cergile de pă rudă, le spălau la vâltoare, întorceau țolu de pă rudă. Țolu are o margine frumoasă, dar marginea astalaltă era altfel și ele îl întorceau ca să înșele ochii privitorului, să gândească că și-o făcut alt țol nou. Dar el, de fapt, era același, cu două modele diferite. Și cu covoru de la perete aveau un chenar deasupra într-un fel, iar jos, ca să le încapă forma, nu puneau deloc, doar o cipcă. Sau dacă era modelul simetric și în sus și în jos, atunci îl întorceau și apărea alt model. Știau ele».” (Colecția Corina Isabella Csiszár, memoria Ethnologica, nr. 70-71)

Sursă informații și foto: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan” Maramureş (credit foto Ilie Tudorel)

Citește și: Cât îi Maramureșu’ | O călătorie gastronomică duminicală

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.