Credit foto - Felician Săteanu

Ați auzit de ”sătulul casei”? Dar despre riscurile de a mânca ”di pă coleşer”? Când ”ţi să rumpe tocana”, știți ce înseamnă? Găsiți răspunsuri dacă răsfoiți ”Memoria Ethnologica”.

Porumbul este numit în popor ”sătulul casei”, spun reprezentanții Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale ”Liviu Borlan” Maramureş. Care atrag atenția asupra câtorva credințe din ”Memoria Ethnologica”, așa cum apar în ”Cultivarea porumbului în cultura populară” – Colecția Pamfil Bilțiu:

”Când uiţi mămăliga nesărată, îi avea bogăţâie la casă”.
”Nu-i bine a mânca coleşe di pă tocăner că îţi mănâncă lupii oile”.
”Se mai crede că cine mănâncă tocană di pă coleşer să face om mincinos”.
”Când ţi să lipeşte de gură tocana, zâce că îi fi gazdă”.
”Când ţi să rumpe tocana, ţi să arată drumuri încotro ţi să rumpe”.

Să nu credeți cumva că porumbul se culegea pe vremuri așa, oricum, fără ritualuri. ”Toamna, când se strângea mălaiu de pe șes, care aveau mai mult, îl puneau într-o șură. Seara, gazda băga ceteră și chema desfăcători, fete și feciori, neveste. Cei care erau mai săraci, nămné unu cu trișca, cu fluierul, nu aveau de unde să plătească ceterași. Feciorii cărau mălaiu’ desfăcat în pod, cu sacu’. Care cucuruz era mai mare și plin în vârf, nevestele-l împleteau cununi”, se arată în ”Memoria Ethnologica” – ”Claca la desfăcatul mălaiului”, Colecția Maria Bora.

🌽 Mai multe, aflați aici.

Sursă informații și foto deschidere: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale ”Liviu Borlan” Maramureş (credit foto – Felician Săteanu). Foto material (c) eZiarultău

CITEȘTE ȘI:
”Era greu să faci rost de mărjele. Le luai la schimb pă cârpe” (Elena Ștefan din Lăpuș)
”Zeru cela să sierbânta și arunca spumă, ca și când ninge on pic”
”Casele au câte patru-cinci mașini în curte. Și-n grajd, nimic!”, spune Ileana Șandor din Călinești

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.