Sursă: Centrul Culturii Tradiționale Maramureș, credit - Radu Oltean & Gh. Petrila

Credințele legate de Sânziene sunt din cele mai felurite. De la puterea terapeutică a florilor, la metodă de aflare a ursitului. De la rolul protector al cununilor, la  prognoză meteo.

În Țara Lăpușului, fetele își împletesc cununi de sânziene și le aruncă pe apă

”Sânziana este o zeiță agrară protectoare a lanurilor de grâu și a femeilor măritate. Aceasta dă bob spicului de grâu, miros plantelor de leac, ursește fetele de măritat și vindecă oamenii de boli și suferințe”, explică muzeograf Gabriela Filip de la Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș.

În Țara Lăpușului, fetele își împletesc cununi de sânziene și le aruncă pe apă. Muzeografa îl citează pe Pop Nicolae (Dinu) din Lăpuș: ”În zâua de Sânziene, dimineața pă răcore, ori cătă asfințât, fetele mărg la o apă curgătore șî îș’ aruncă cununițăle pă apă șî le urmăresc să vadă ce a hi…cununa care să scufundă îi un sămn pântru fata care o aruncat-o că s-a mărita în anu’ acela.”

Sursă: Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, credit Ovidiu Opriș
În Țara Maramureșului, se rotește făclia aprinsă

În Țara Maramureșului, se rotește făclia aprinsă. Gabriela Filip detaliază: ”Când începe să înnopteze feciorii și fetele urcă în vârful dealului, se adună în cerc și își aprind făcliile, rotindu-le deasupra capului sau în față, în sensul rotirii Soarelui. Pentru a fi iubite de către feciori, fetele rosteau: «Așa cum se uită feciorii la făclie, așa să se uite și la noi» sau «Du-te Soare, vino lună, / Sânzienele îmbună, / Să le crească floarea floare, / Galbenă, mirositoare, / Fetele să o adune, / Să le prindă în cunune, / Să prindă-n pălărie / Struțuri pentru cununie, / Boabele să le răstească, / Până-n toamnă să nuntească»”.

Sursă: Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, credit Felician Săteanu
Dacă de Sânziene vremea va fi frumoasă…
Reprezentanta Muzeului de Etnografie și Artă Populară Maramureș mai enumeră câteva ”reguli” de sărbătoare:
– în noaptea de sânziene, fetele se spălau în apa râului pentru a fi frumoase și iubite de feciori;
– nu se lucrează nimic, iar dacă se nesocotește ziua de Sânziene, vor avea loc furtuni, plantele vor rămâne fără leac și miros, iar oamenii se vor îmbolnăvi;
în noaptea de Sânziene se spune că animalele stau de vorbă, iar cei care le pândesc pot afla multe din tainele acestora;
dacă de Sânziene vremea va fi frumoasă, înseamnă că perioada care urmează va fi prielnică pentru secerat și cosit.
”Aruncau la Sânziene fetele cununile pă casă să vadă cum le-a fi ursâtu”
Reprezentanții Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan” Maramureş au ”frunzărit” și ei tradițiile legate de Sânziene.

„Am cules Sânziene; acele s-o ținut pentru tot anu. Dac-o fost un om bolnav, i-o pus de-acele și i-o făcut un ptic de ceai. Acele flori din ziua de Sânziene aduse, o fo de leac.” (Memoria Ethnologica – Colecția Parasca Făt)

„Se fac cununi de flori albe și galbene din sânziene care se agață la porți ori deasupra ușii pentru a feri casa de boli, farmece sau duhuri rele.” (Memoria Ethnologica – Colecția Samoilă Nodiș)

„Aruncau la Sânziene fetele cununile pă casă să vadă cum le-a fi ursâtu. Dacă treceu păstă casă, a fi on om mare. Dacă se opreu pă casă, a si unu micuț.” (Calendarul popular – autori Maria & Pamfil Bilțiu)

„Împleteau cununi de flori de sânziene și le aruncau pe căși. Apoi, care pica jos, ăla murea în anu acela și care rămânea agățată, acela trăia mai mult. Numa o dată era voie să o arunci.” (Memoria Ethnologica – Colecția Parasca Făt)

Sursă informații și foto: Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş (credit foto: Radu Oltean & Gh. Petrila, Ovidiu Opriș și Felician Săteanu)

CITEȘTE ȘI:
Festivalul ”Nopți de Sânziene” din Borșa, la a 39-a ediție

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.