Ce ziceți de o plimbare (încă virtuală) pe ulițele satului din inima orașului Baia Mare? Să descoperim împreună prima casă care a fost adusă la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.

Gospodăria Costeni provine Țara Lăpușului.

Casa datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, sub talpa acesteia fiind găsită o monedă cu efigia Mariei Tereza, datată la 1780. Casa a fost descoperită în teren în 1970 și reconstruită în Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș cinci ani mai târziu, fiind cea dintâi casă adusă în muzeul nostru. Locuința i-a aparținut lui Ioan Hereș (n.1807 – d.1890), fiind moștenire din partea părinților săi.

Casa a fost ridicată pe fundație de piatră de carieră, în timp ce pereții au fost construiți din lemn de fag, în tehnica bârne rotunde așezate pe orizontală, lipite între ele cu pământ și îmbinate la colțuri în cheutori drepte. Acoperișul realizat în patru ape, cu îmbinarea pe grindă, are o înălțime impresionantă de 6 metri, învelitoarea fiind din paie de secară așezate prin călcare.

Locuința este compusă din tindă, casă de locuit și cămară. Interiorul locuinței dispune de un mobilier simplu și funcțional: pat, lavițe, masă, scaune, ruda de țesături, cuiere și blidare. În directă legătură cu acestea regăsim ștergare țesute în teară, cergi de lână, farfurii și ulcioare din ceramică. Pe lângă mobilier, un element extrem de important regăsit în camera de locuit este cuptorul, folosit atât pentru a încălzi locuința și a găti, cât și ca loc de odihnă pe timp de iarnă.

Șura, datată la sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost adusă din satul Lăpuș și se încadrează în tipologia șurilor cu trei încăperi. În încăperea centrală se adăposteau utilajele agricole, deasupra era depozitat fânul, iar în lateral era gradjul în care erau adăpostite animalele.

Din satul Ungureni a fost adus cotețul, datat la mijlocul secolului al XIX-lea și structurat pe două nivele. Partea de jos a cotețului era folosită pentru adăpostirea porcilor, iar partea de sus se folosea pentru a adăposti păsările de curte.

 

Folosit pentru adăpostul cerealelor, al uneltelor agricole de mici dimensiuni și al hainelor groase de iarnă, găbănașul, datat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a fost adus din satul Costeni.

Sursă informații și foto: Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.