„Orice pasiune dă o nouă dimensiune vieții și așa, cu multe pasiuni, ajungi să trăiești într-un spațiu «n» dimensional, nu tridimensional”. De aici ar trebui, probabil, să începem povestea inginerului Ioan Vlad despre apariția VW Käfer în Baia Mare. O poveste care, așa cum se întâmplă când personajele sunt faine, te conduce în locuri neprevăzute, bulversându-ți mereu universul de așteptări.
Să vă dăm niște exemple? Vă dăm. Actele de înființare au durat din 2001 până în 2004 din motive de… umlaut. Un vis a luat forma unui număr de înmatriculare, s-a preschimbat temporar în teama de hackeri și apoi a devenit vis împlinit. În cinci zile au parcurs broscuțele pornite din Baia Mare 1.385 kilometri. Dar au ajuns acasă, în Wolfsburg. Are rost să vă spunem cu câte peripeții? Are!
Dincolo de ieșirea care a rămas în albumul sentimental al broscarilor pe locul I, VW Käfer Baia Mare are anual pe agendă evenimente devenite deja tradiție. Unul mai elegant decât altul, mereu cu șarmul specific lucrurilor de colecție. Despre dragostea larg răspândită pentru Volkswagen Beetle și motivele personale de iubire pentru broscuțe. Despre „decana” de vârstă a clubului: VW Ovali din 1955. Despre cum unele mașini se transformă în bijuterii.
Am povestit despre toate cu președintele VW Käfer Baia Mare. Multe ne-a mărturisit, multe au rămas deocamdată nespuse. Pentru că timpul are un talent al lui aparte să gonească mult peste limita legală admisă atunci când omul din fața ta vorbește cu entuziasm, informații și umor despre o pasiune care ar putea muta și Munții Maramureșului din loc.
- CITEȘTE ȘI:
Când dragostea pentru broscuțe vechi ia dimensiuni noi. Sau despre VW Käfer Baia Mare cu ing. Ioan Vlad (I)
Bune maniere între broscari
Întâlnirile au funcționat cât au funcționat așa, după care inginerul a venit cu propunerea ca – pe scheletul ACR-ului și consultându-i pe cei care aveau deja astfel de cluburi – broscarii din oraș să se unească în VW Käfer Club Baia Mare. Cu acte în regulă. Propunerea a surâs posesorilor de broscuțe și demersurile pentru înființarea clubului au demarat.
„Îmi amintesc și acum cu plăcere că, în regulamentul clubului, am stipulat că, dacă două broscuțe trec una pe lângă alta sens-contrasens și cei doi conducători nu se salută, se dă o amendă. Dacă o broscuță rămâne în pană și altă broscuță trece pe lângă, iar conducătorul nu oprește pentru a da o mână de ajutor, atunci acesta primește o amendă. La ieșiri, când ne deplasăm în coloană, dacă o broscuță are o problemă, atunci toate celelalte broscuțe se opresc și nimeni nu continuă drumul până când problema acelei mașinuțe nu este soluționată. Erau aspecte la care am ținut foarte mult de-a lungul timpului”, răsfoiește Ioan Vlad regulamentul broscarilor băimăreni.
Umlaut și doi ani de întârziere
Actele au început să fie făcute prin 2001, VW Käfer Club Baia Mare s-a înființat în… 2004. De ce a durat atât? Există o explicație: „Am pornit demersurile pentru denumirea VW Käfer Club Baia Mare. Pe atunci trebuia avizul de la toate ministerele ca să faci o fundație. Țin minte perfect că aveam 11 avize obținute pentru club. Când am ajuns cu actele în instanță, ne-au spus că în alfabetul românesc nu este litera «ä» și că în limba română nu există umlaut. Prin urmare, Käfer nu se poate folosi. Am ținut mult să fie denumirea scrisă corect în limba germană, în eventualitatea în care vom ieși cu clubul în lume… A trebuit să reluăm tot procesul de la zero cu noua denumire: VW Kafer Club Baia Mare. Și a durat cam doi ani de zile să refacem tot parcursul”.
Peripețiile nu i-au descurajat pe broscari. Dimpotrivă, aceștia au luat lucrurile în serios: „Avem între noi un membru al clubului care face tot felul de materiale promoționale, așa am ajuns să avem toți tricouri cu sigla clubului. Siglă pe care au realizat-o domnul Crăciun cu fiul lui, Barbu. Au prezentat-o, ne-au și explicat-o (pentru că noi nu sesizasem că este vorba despre o broscuță cu gura deschisă), ne-au purtat prin procesul de creație. Ne-a plăcut din prima și ținem la ea foarte mult și azi, între timp devenind un adevărat simbol al clubului”.
WOB – număr de înmatriculare și vis
Regulament și statut existau, siglă era, tricouri personalizate la fel. Să revenim, puțin, la broscuța galbenă a domnului Vlad: „Când am transcris prima mea broscuță (Volkswagen 1300 Beetle, cum spun tehnicienii) pe numele meu, i-am pus la numărul de înmatriculare WOB. Nimeni nu a înțeles de ce WOB. Volkswagen de câte ori prezenta un autovehicul îl prezenta cu numere de Wolfsburg, adică WOB. Mă întrebau: «Ce-i cu WOB?» Le răspundeam: «Mașina asta va ajunge la Wolfsburg. Au crezut că glumesc…» Nu glumeam”.
Punând numărul de înmatriculare WOB, s-a dat cheie pentru demarajul visului cu Wolfsburg. care s-a dovedit a fi molipsitor: „Mulți dintre membrii clubului și-au pus apoi și ei WOB la numărul de înmatriculare. În 2006 s-a făcut o întâlnire de broscuțe la uzina din Wolfsburg. Ne-am înscris și noi, cu numele de înmatriculare ale mașinilor cu care urma să ne prezentăm. Am plecat din Baia Mare 14 broscuțe și ni s-au mai alăturat doi prieteni din Timișoara și București”.
„Mergeam la nemți, deci am zis să fim riguroși!”
Nu erau atunci atâtea aplicații pe telefon, atâtea hărți online, așa că Ioan Vlad a făcut de mână un fel de registru de călătorie: „Cu traseul, cu virajele, când unde ajungem, am vorbit la campinguri pe traseu să fim primiți. Mergeam la nemți, deci am zis să fim riguroși! Țin minte perfect: plecarea a fost la 10 și un minut din Centrul Vechi. Venise o echipă de la PROTV să ne ia un interviu și i-am refuzat pentru că nu voiam să pornim din start cu întârziere. Ne-am oprit la Dacia Service pentru ITP-ul la broscuța Diesel și am dat acolo interviul fără să ieșim din grafic”.
În episodul următor, despre un motor schimbat noaptea în Budapesta, o învârtită de pe Iza jucată în Wolfsburg, despre „amortizoare” umane topite de emoții, despre legătura dintre broscuțe și… Dracula, un premiu I și o deplasare de neuitat.
Ramona-Ioana Pop
Sursă foto: Ioan Vlad și eZiarultău
