1408: Domnitorul Alexandru cel Bun le acordă o seamă de privilegii comerciale negustorilor polonezi (leși le zicea pe vremea aceea). Așa era și pe atunci cu comerțul cu amănuntul. Cu amănuntul că unii neguțători aveau privilegii.
1480: Începe, pe undeva pe lângă râul Ugra, o chelfăneală între oștenii țarului Ivan al III-lea și fârtații Hoardei de Aur. Bumbăceala a durat mai bine de o lună, până pe 11 noiembrie. Pesemne că după aceea vor fi obosit și ei. Sau li s-o fi făcut sete și s-au dus la cârciumă, lăsând ciorovăiala de izbeliște.
1862: Cetățeanul Otto von Bismarck (foto stânga) ajunge un soi de prim-ministru al Prusiei. A fost o figură istorică deloc de ignorat. A ”proiectat”, prin meșteșugul lui politic, așa-numitul Imperiu german de la 1871, devenind primul său cancelar. I s-a zis ”cancelarul de fier”, fiindcă nu îi mișca nimeni în front. E de înțeles, la ce privire avea, brrr…
1966: Se publică modificări în legislație privind divorțul în România (Republica Socialistă România, de fapt, cum îi zicea pe atunci). Scria în lege că o căsătorie se poate desface doar în cazuri excepționale, iar taxa de timbru era de la 3.000 până la 6.000 de lei. La banii ăștia ce să mai divorțezi! De fapt, ce să te mai căsătorești, că dacă ajungeai la divorț te jumulea statul de nu-ți lăsa un fulg pe tine 🙂 (T.V.S.)
Sursă date: Wikipedia. Foto mare: pixabay.com. Foto mic: Wikipedia
CITEȘTE ȘI:
