1569: Prima loterie despre care sunt date istorice în Anglia. Cine știe ce s-o fi câștigat la loteria cu pricina, poate un cal, o vacă, o izmană, ceva. Astea ca premii colaterale, pe lângă gologani.
1571: Nobilimea austriacă obține libertatea religioasă. Amin!
1787: Astronomul britanic de origine germană William Herschel descoperă Titania și Oberon, doi sateliți ai lui Uranus. Ambițios și perseverent. Ce și-o fi spus după ce i-a găsit, poate ceva de genul: ”V-am prins, bă, sateliților, ce, credeați că îi scăpați lui mandea? Ei, na!”. Bravo, bre, sir și herr William Herschel, tot respectul din partea epigonilor!
1940: Are loc premiera baletului „Romeo și Julieta”, de Serghei Prokofiev, la Leningrad. Prokofiev a fost un compozitor, un dirijor și un pianist remarcabil, chiar nu e cazul să îi fie ciugulite meritele, oricât ne-ar ciupi umorul de călcâiul lui Ahile. Pe de altă parte nu poți să nu te întrebi cum ar fi o șușoteală pe scenă între protagoniști. Hai să facem un nevinovat exercițiu de imaginație, întorcându-ne ușurel în timp:
– Romeovici, davai de ia-mă în brațe, că mă dor șalele personale precum și poantele!
– Julietovskaia, nu face pe niznaia, că nu suntem în ”Lacul lebedelor”. Și mai taci odată, că ne-aude lumea și ne spune lui Shakespearov ăla.
– Mă, tu te-ai apucat brusc și-n vreme de spectacol să ai umor englezesc ca rusul? Că mă și revolt și scot balalaica la matale și-ți cânt una peste spinare de nu te vezi, de nu te mai culeg de pe jos nici Prokofiev, nici Ceaikovski, nici Shakespeare! Și nici Stalin, dacă o fi prin sală, că la cât îs de agasată schimb orice operă de artă, clar?
Morala: Nu te pune cu Julieta, oricât ai fi de Romeo, dacă e nervoasă.
Tiberiu Sabo
Sursa datelor: ro.wikipedia.org. Sursa foto: pixabay.com