”Haideți cu mic cu mare-n Călinești că-i șezătoare!” dă de veste Măriuca Verdeș, președinta Asociației Rădăcinilor Străbune. În 21 octombrie, de la ora 14.00, la gospodăria lu’ Victorul Știrbuțului, boresele din Avrig vin la găzdoile din Călinești.
O șezătoare-școală despre ”Povestea cânepii”
”Povestea cânepii” este tema întâlnirii de sâmbătă. ”Este o șezătoare-școală, despre povestea cânepii, de la aratul pământului până la produsul finit. Vom vorbi, din păcate, mai mult la timpul trecut pentru că prelucrarea cânepii este un meșteșug la care s-a renunțat. Vom încerca să găsim asemănări și deosebiri în rânduiala cânepii, așa cum o știm noi, în Maramureș, și cum e ea în Avrig”, explică pentru eZiarultău Măriuca Verdeș. Se vor spune povești și legende despre cânepă, se vor prezenta produse din cânepă, ”o să și horim, vor fi și curechi umpluți pe mese”, ne asigură președinta Asociației Rădăcinilor Străbune.
”Ne leagă speranța de revitalizare a tradițiilor românești”
Dar până când în gospodăria lu’ Victorul Știrbuțului din Călinești se va depăna povestea cânepii, vă spunem noi o poveste: despre cum boresele din Avrig au ajuns în Maramureș și cum găzdoile din Călinești s-au dus în Țara Făgărașului.
”Cu găzdoile din cadrul Școlii Rădăcinilor Străbune ne-am apucat să organizăm șezători pe parcursul iernii. Și în fiecare joi am început să ne întâlnim pe rând la câte una dintre noi acasă. Ne ducem de lucru, pregătim picioici în bloader și povestim”, spune Măriuca Verdeș.
În aprilie 2022, găzdoile din Călinești au fost invitate la șezătoarea șezătorilor, ”Hai cu lucrul la Avrig!”. Pentru ca în vara anului trecut, boresele din Avrig să participe la Sărbătoarea Rădăcinilor Străbune din Sighetu Marmației. A fost destul pentru a se stabili o relație de colaborare. ”Ne leagă speranța de revitalizare a tradițiilor românești, dragostea pentru neamul acesta și respectul pentru straiele noastre și pentru comunitate”, explică Măriuca Verdeș.
”Scoatem din lada de zestre și din «lada» memoriei lucruri și povești”
”Noi ne întâlnim în șezătoare la biblioteca din Avrig de 13 ani. Schimbăm rețete, învățăm modele de cusut, depănăm amintiri din istoria rurală de secole pe care Avrigul, oraș din 1989, o are în spate. Scoatem din lada de zestre și din «lada» memoriei lucruri și povești pe care să le aducem în fața oamenilor”, menționează bibliotecar Maria Grancea. Cea care explică și denumirea de borese: ”Vine de la «boereasă», adică o femeie cu statut de stăpână în casă, chiar dacă nu era de viță nobilă”.
Maria Grancea mărturisește că, atunci când a lansat aceste șezători, nu s-a așteptat că vor avea așa un ecou. Să spunem doar că șezătoarea șezătorilor ”Hai cu lucrul la Avrig!” a ajuns în acest an la a cincea ediție, adunând circa 300 de participanți din țară și din diaspora: ”Promovăm portul tradițional, pledăm pentru autenticitate și pentru valorile primite de la părinții și bunicii noștri. Și dorim să le transmitem mai departe cui dorește să le primească”.
”Și șezătorile, și clăcile sunt tot mai rare”
Pe lângă găzdoile din Călinești și cele circa 20 de borese din Avrig, și-au anunțat prezența la șezătoare și circa 20 de studenți de la specializarea Etnologie a Facultății de Litere – Centrul Universitar Nord.
Președinta Asociației Rădăcinilor Străbune nu se teme că gospodăria lu’ Victorul Știrbuțului va fi neîncăpătoare. Se bucură de fiecare om care spune că vine la eveniment: ”Șezătorile acestea au nu numai rolul de a uni comunitatea în jurul lor, dar și de a transmite mai departe tradiții pentru cei care poate le-au uitat sau poate nici nu le-au cunoscut. Pentru că și șezătorile, și clăcile sunt tot mai rare. Și asta este doar încă un semn că devenim tot mai individualiști… Așa că noi ne adunăm în șezători până încă nu e prea târziu. Până nu uităm de tot”.
Prin urmare sâmbătă, 21 octombrie, de la ora 14.00, sunteți invitați la gospodăria lu’ Victorul Știrbuțului din Călinești. Vor fi multe de învățat și de dus mai departe. Vorba Măriucăi: până nu e prea târziu.
Ramona-Ioana Pop
Sursă foto: Măriuca Verdeș și Maria Grancea
CITEȘTE ȘI:
Un australian în căutare de ceterași prin Maramureș | video
