Spre deosebire de alte discipline ale automobilismului, raliurile se desfășoară într-un peisaj “plin” de frumusețile naturii (foto: Rally Art / Flavius Croitoriu)

După 14 ani de la ultima sa întâlnire cu lumea raliurilor, Maramureșul va găzdui din nou o etapă contând pentru campionatul acestei discipline. O pauză destul de mare, care justifică o revenire asupra unui sport cu totul și cu totul aparte.

Bine ați venit în lumea raliurilor! O disciplină în care senzațiile trăite sunt nu de puține ori stupefiante. Cel mai bine știu asta cei care citesc aceste rânduri rezemați de un copac și așteptând un campion, 350 de cai putere și un zgomot care te face să tresalți.

Dacă citiți aceste rânduri așezat în fotoliul preferat, într-o zi de sâmbătă, convinși că ați evitat vacarmul, veți fi dezamăgiți. Dansul se dansează! Iar raliurile se dansează la 160 km/h, pe zăpadă, noroi, gheață, pietriș sau asfalt. Dar ce sunt până la urmă raliurile? Pentru cei obișnuiți cu spectacolul urmărit de pe marginea unei piste, trebuie să vă spun că de această dată v-ați aventurat într-un univers paralel complet diferit. Și mult mai interesant.

Primul lucru pe care trebuie să-l știți este că în virajul din fața dumneavoastră o să vedeți o singură mașină. La fel de rapid o să remarcați că nu există zone de fugă, glisiere sau capcane cu pietriș. Doar drumul propriu-zis, fie el de asfalt, pământ sau pietriș. Raliurile sunt o disciplină care se desfășoară într-un ambient în care se regăsește și spectatorul și cu mașini care seamănă cu cele pe care le conducem zi de zi.

Marile bătălii din lumea raliurilor autohtone se dau pe serpentinele Gutâiului, în pădurile din Carpați, pe dealurile Moldovei sau în câmpia Banatului, asta ca să amintesc doar trei exemple de pe o listă care nu face decât să ne demonstreze – pentru a câta oară – că trăim pe niște meleaguri de o frumusețe aparte. Indiferent unde ne-am afla, raliurile noastre încep într-o zi de joi și se termină sâmbătă sau duminică seara. De-a lungul a trei zile, publicul se poate bucura de un spectacol aparte, începînd cu festivitatea de start și prezentarea protagoniștilor și continuînd cu shakedown-ul, probele speciale, superspeciala din oraș și nu în ultimul rând festivitatea de premiere.

Și n-am terminat! Un alt fel de spectacol, la fel de captivant, este și cel pe care îl găsim în parcul de asistență. Aici este locul în care o armată de mecanici are grijă de mașinile care își dispută bătălia pentru victorie. Indiferent de vreme, aceștia sunt capabili să schimbe cutia de viteze sau întreaga suspensie într-un interval măsurat în minute. Fără nicio factură și fără niciun atac la buzunarul pilotului. Și tot ei sunt cei care spală și mai apoi șterg parbrizul mașinii, pun apă în rezervorul spălătorului și se asigură că s-au pus câteva banane sau bare energizante în buzunarele portierelor.

Odată ieșite din parcul de asistență, mașinile parcurg sectorul de legătură care duce la startul probei speciale. Pe acest tronson, deschis circulației publice, este obligatorie respectarea tuturor reglementărilor din Codul Rutier. Asta înseamnă că dacă întâlnim o porțiune în care viteza maximă admisă este de 30 km/h pentru noi, aceeași limită este obligatorie și pentru concurenții din raliu! Și orice abatere de regulament este sancționată conform legislației în vigoare. Și pentru noi, și pentru ei!

Raliurile din campionatul național au între 9 și 16 probe speciale, desfășurate în zilele de vineri și sâmbătă sau sâmbătă și duminică. Proba Specială este tronsonul de drum situat între startul probei și sosirea lansată. Timpul necesar parcurgerii acestei distanțe va face diferența și ne va arăta cine este cel mai rapid. La final, după adunarea timpilor de pe toate probele speciale, va fi declarat învingător pilotul cu timpul cel mai mic.

Vă spuneam că probele speciale se desfășoară pe suprafețe de o mare diversitate, cu lungimi care pot ajunge până la 25 km. Nu puține sunt probele intrate deja în folclorul raliurilor. Unele din cauza gradului ridicat de dificultate, altele prin numele lor exotice. Asta ca să nu mai vorbim de cele care au fost redenumite în urma unor întâmplări care stârnesc amintirile.

Important de știut este că pe aceste probe speciale echipajul are un singur scop. Să meargă cât mai rapid, la limita maximă atât din punct de vedere uman, cât și al mecanicii, fără să iasă în decor și fără să rupă mecanica. Aceasta este marea provocare. O cursă contra cronometru în care cel mai rapid câștigă.

Sigur, aș putea să detaliez și mai mult. Dar cred că pentru o introducere este suficient. Să mai lăsăm câte ceva și pentru zilele următoare. Mai ales că este timpul să ne oprim din citit și să ne ridicăm privirea. Se aude simfonia cailor putere și urmează să intrăm într-o altă lume. (Alexandru Dobai)

GLOSAR

  • Copilot. Folosindu-se de notițele puse la punct în recunoașteri, el este cel care îi oferă pilotului, în ritm de cursă, toate informațiile despre traseul aflat în fața mașinii. Tot el este cel care contabilizează timpii, având grijă ca echipajul să evite penalizările pentru intrări în avans sau întârziere.
  • Sosire lansată. Englezii îi spun Flying Finish. Dar nu este vorba nici de zbor și nici de vreun finlandez. Este sosirea lansată care marchează terminarea unei probe speciale printr-un panou cu fanionul în șah. I se spune lansată pentru că mașina trece în viteză prin raza fotocelulei pentru a opri ceva mai încolo în punctul de stop.
  • Intercom. Microfonul și căștile montate în casca pilotului și a copilotului, permițându-le acestora să dialogheze în vacarmul produs de motor sau de pietrele care lovesc podeaua mașinii.
  • OTL / PTL. Peste Timpul Limită. Echipajelor li se alocă o perioadă de timp în care pot să ajungă de la un control orar la altul. Dacă, dintr-un motiv sau altul, echipajul nu reușește să ajungă în control orar în timpul alocat, se consideră că echipajul a depășit timpul limită și prin urmare este descalificat.
  • Notițe. Un ansamblu de notițe și semne care descriu natura probei speciale și care sunt dictate de pilot copilotului în timpul recunoașterilor.  Mai apoi, după o revizuire și reajustare atentă, copilotul va fi cel care în timpul raliului le va citi pilotului în ritm de cursă. Așa se face că în orice moment pilotul are toate informațiile despre virajele, denivelările sau săriturile din fața sa.
  • Power Stage. De obicei, Power Stage-ul este proba specială de la finalul raliului, în care primilor cinci clasați li se oferă puncte bonus. Este o specială transmisă la televiziune și se desfășoară pe un traseu reprezentativ pentru raliul în cauză.
  • Rally2. Este regula prin care i se permite unui echipaj să revină în raliu și în clasamentul general după un abandon, chiar dacă nu a parcurs toate probele speciale din ziua precedentă. Pentru fiecare probă la care a absentat, echipajul încasează o penalizare de cinci minute.
  • Abandon. Se petrece atunci când un echipaj nu mai ajunge în următorul control orar din cauza unei ieșiri în decor, a unei probleme mecanice sau din cauza faptul că s-a rătăcit. Dacă structura de securitate a mașinii nu a fost afectată, echipajul poate reveni în ziua următoare conform reglementărilor Rally2.
  • Zonă pentru montajul roților. O zonă în care este permisă schimbarea roților și în care se poate interveni și asupra mașinii, dar numai cu sculele și piesele aflate la bordul mașinii.
  • Roadbook. Acesta este documentul care ajută echipajul să se orienteze pe traseu de la start și până la sosire. Fiecare intersecție de drum întâlnită este marcată cu direcția clară ce trebuie urmată.
  • Recunoașteri. Echipajele au posibilitatea de a face două treceri pe probele speciale înaintea raliului, pentru a-și putea întocmi notițele esențiale pentru dictarea din timpul cursei. Dar dacă specialele sunt parcurse cu accelerația la podea, în recunoașteri nu se poate depăși viteza de 80 km/h. Mai mult, mașinile sunt prevăzute cu dispozitive GPS care monitorizează în permanență poziția și viteza mașinii.
  • Verificări tehnice. Înaintea raliului, fiecare mașină este verificată dacă îndeplinește toate prevederile FIA din punct de vedere tehnic și în materie de siguranță. În afara mașinii, se verifică echipamentul și căștile concurenților.
  • Satul raliului. Este locul care în cazul circuitelor se numește paddock. La raliuri aici vom găsi parcul de asistență, zona media și eventualele facilități oferite publicului sau diverșilor oaspeți.
  • Probe speciale. Acestea sunt locurile în care se pierde sau se câștigă un raliu. Echipajele sunt cronometrate la zecime de secundă între punctul de start și sosirea lansată. Totalul timpilor realizați pe probele speciale va decide clasamentul general. Suprafața probelor vorbește de la sine despre gradul de complexitate al acestei discipline: asfalt, pământ, pietriș, noroi, gheață sau zăpadă.
  • Controale. Startul și sosirea fiecărei probe speciale, ca la parcurile de asistență, sunt prevăzute cu controale orare în care echipajul trebuie să ponteze în minutul său ideal pentru a evita penalizările.
  • WRC2. La ora actuală aceasta este clasa predominantă în raliuri. Mașinile au 4 roți motrice, cu un motor turbo de 1,6 litri și un restrictor cu diametrul de 32 mm (R5). Acești bolizi au cu circa 285 CP, cu 40 mai puțin decît suratele lor WRC, dar sunt la fel de spectaculoase în evoluția lor.
  • WRC3. Din punct de vedere tehnic, modelele WRC3 sunt identice cu WRC2, singura diferență constând în faptul că ele sunt puse în exclusivitate la dispoziția piloților privați.
  • WRC. Metaforic, am putea să le numim bolizi de Formula 1 pentru drumuri forestiere. Puse în mișcare de motoare turbo de 1,6 litri, aceste mașini sunt cele mai rapide în Campionatul Mondial. Iar victoria este și ea un privilegiu rezervat lor în marea majoritate a cazurilor.

CITEȘTE ȘI:
Raliul Maramureșului | Două zile în care Maramureșul va răsuna de simfonia motoarelor…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.