Un portal, o poartă magică spre alte lumi sau dimensiuni, este un concept străvechi care stârnește atât fanteziile conspiraționiștilor moderni cât și curiozitatea oamenilor de știință. În realitate, însă, existența unei astfel de entități a rămas nedemonstrată și, de aceea, învăluită în mister.
În mitologiile antice, portalurile erau porți divine care duceau spre tărâmurile zeilor, spre lumea morților sau alte dimensiuni supranaturale. De exemplu, în mitologia egipteană, „Porțile lui Osiris” reprezentau trecerea către lumea de dincolo.
În creștinismul medieval, punțile dintre lumi aveau o dimensiune spirituală, cum ar fi Porțile Raiului, care se deschid celor drepți după moarte. De aceea, Porta Caeli sau Porțile Paradisului erau o reprezentare comună în arta medievală.
Exista chiar și o terminologie specifică. De exemplu, în latină „porta” înseamnă poartă, dar în scrierile religioase și filozofice însemna o trecere între lumi. În alchimie și magie, era folosit cuvântul „arcana” pentru a desemna secretele profunde, inclusiv călătoria interdimensională. În textele esoterice era folosit termenul „vortex”.
Legendele și miturile medievale abundă de referințe la locuri mistice accesibile doar prin portaluri, cum ar fi Avalonul din miturile arturiene, tărâmul spiritelor Annwn din mitologia celtică, regatul mistic Shambhala din textele tibetane, tărâmul tinereții veșnice Tír na nÓg din mitologia irlandeză și multe altele, devenite celebre odată cu trecerea timpului.
Cu pasiunea lor pentru neobișnuit și necunoscut, conspiraționiștii au țesut nenumărate teorii proprii în jurul portalurilor străvechi. În viziunile lor, reprezintă punți tainice între realitățile alternative, locuri unde oamenii dispar sau unde se ascund adevărurile interzise. Fie că vorbim de Triunghiul Bermudelor, Pădurea Hoia-Baciu sau alte locuri mistice din jurul lumii, poveștile abundă de relatări despre dispariții inexplicabile și fenomene bizare.
Dacă ar fi să ne luăm după convingerile conspiraționiștilor, nu știm prea multe despre aceste porți deoarece, la fel ca multe alte lucruri, sunt bine ascunse de guvernele și elitele lumii, fiind păzite cu strășnicie pentru a menține controlul asupra umanității. Este o ”certitudine” cu vechi state de plată și nu mai miră pe nimeni.
Pe de altă parte, oamenii de știință privesc aceste teorii cu un scepticism firesc deoarece lipsesc dovezile concrete și riguroase. Cert este că, până în prezent, nu există dovezi științifice solide care să ateste existența vreunui portal interdimensional. Totuși, fizicienii teoreticieni explorează concepte precum găurile de vierme și relativitatea generală, întrebându-se dacă există posibilități reale pentru a crea sau descoperi astfel de portaluri în Universul nostru.
Din păcate, tehnologia actuală nu permite încă explorarea unor astfel de fenomene la scară practică și, de aceea, experimentele și cercetările din domeniul fizicii cuantice și al cosmologiei rămân speculative.
În concluzie, portalurile sunt un subiect care fascinează și divizează deopotrivă. În timp ce conspiraționiștii văd în ele cheia către adevăruri ascunse și puteri inimaginabile, știința caută dovezi palpabile și înțelegeri fundamentate.
Astfel, în călătoria noastră prin acest Univers vast și misterios, suntem invitați să navigăm cu inima deschisă spre necunoscut, dar și cu mintea ancorată în rațiune. Fie ele reale sau imaginare, portalurile ne amintesc că, uneori, granițele dintre cunoaștere și fantezie se pot estompa, dar adevărul se află mereu la intersecția dintre vis și realitate. În acest dans cosmic dintre rațiune și simțire, ne găsim pe noi înșine explorând nu doar Universul, ci și infinitul potențial al propriilor noastre minți, ceea ce este cu adevărat fantastic.
Vasile Petrovan
Imagine de la Pixabay
CITEȘTE ȘI:
Angoase științifice | Fosfenele
