Când eram eu mică de tot 😊 era Moş Gerilă, care poate nu întâmplător era îmbrăcat în albastru. Apoi, când eram la grădiniță, la o serbare de final de an, a venit Moșul despre care îmi amintesc și aș putea jura că l-am văzut plecând în zbor, cu sania trasă de reni, exact ca în unele reclame de azi.
Când eram la școală, nu îi scriam Moșului, dar cumva știa ce îmi place. Mereu dormeam în pat cu cadoul primit! Țin minte și acum că odată mi-a adus un cărucior pentru păpuși! Unele păpuși primite de la Moșul le mai am și acum. Pe altele le-am aruncat, cu părere de rău, de curând.
Aveam un grup de prieteni, fete și băieți, cu care mergem la colindat prin bloc la noi în București. Primeam nuci, mere, biscuiți, covrigi… ”Captura” mea de colindat mama o împărțea mai apoi frățește.
Când vremurile s-au stricat brazii/molizii erau așa de rari, fără coroană, că părinții cumpărau câte doi pe care îi îmbinau și îi legau cu sârmă ca să arate mai bine. Aveam globuri de sticlă. La școală făceam noi împreună cu Doamna tot felul de ghirlande și decorațiuni. Îmi amintesc că odată am făcut un cap de Moș dintr-un ou! Am și acum unele dintre globuri pe care, de câte ori le agăț în brad, îmi amintesc cu mare drag poveștile de atunci….!
Ileana Iakob
antrenor LPS Baia Mare
Sursă foto Ileana Iakob: arhiva personală Ileana Iakob. Imagine deschidere: Pixabay.
Post Scriptum. Am invitat prieteni ai eZiarultău.ro să depene pentru noi amintiri de Crăciun. Unii au acceptat cu bucurie. Alții cu oarecare circumspecție. Le mulțumim tuturor. În zilele de sărbătoare vin poveștile lor. Sărbători cu bucurie!
