Activitatea muzeală în Baia Mare își are începutul în anul 1899, când, datorită demersurilor istoricului Schönherr Gyula, se înființează Asociația Muzeală Băimăreană. Mulțumită eforturilor membrilor asociației, la data de 19 iunie 1904 se deschide pentru public Muzeul Orășenesc Baia Mare. Muzeul băimărean și-a îmbogățit colecțiile în principal din donații, numărând, până la al doilea Război Mondial, 11.489 de piese.

În anul 1951, Muzeul băimărean a devenit Muzeu regional, iar în perioada 1969-2006 acesta a funcționat sub titulatura de Muzeul Județean Maramureș, având cinci secții: istorie și arheologie, artă, etnografie și artă populară, științe naturale și istorie a tehnicii. Aprobarea de înființare a unei secții de etnografie și artă populară a venit abia în anul 1964, iar primul muzeograf al acesteia a fost Laura Sârbu. În primii ani ai secției s-a pus accentul în mod deosebit pe dezvoltarea numerică a colecțiilor muzeale, motiv pentru care, în scurt timp, colecția depășea 1.000 de obiecte.

În anul 1968, se angajează ca muzeograf un pasionat etnograf, Sabin Șainelic, care și-a dedicat întreaga viață muzeului din Baia Mare. Lui i se datorează descoperirea și achiziționarea a mai bine de jumătate din actuala colecție a Secției de Etnografie și Artă Populară. În anul 1971 se angajează un al doilea muzeograf, Janeta Ciocan. Cei doi au elaborat tematicile unei expoziții pavilionare (Janeta Ciocan) și a uneia în aer liber (Sabin Șainelic). Tematicile propuse de aceștia au constituit examenul pentru absolvirea cursurilor de perfecționare și postuniversitare, organizate de către Ministerul Culturii și au fost apreciate pozitiv. Această apreciere a determinat atribuirea clădirii fostului Teatru de Vară pentru muzeul pavilionar.

Pentru a răspunde cerințelor unui spațiu necesar adăpostirii un muzeu, s-au executat numeroase lucrări, în urma cărora au rezultat: un spațiu expozițional de aproximativ 500 mp, 12 camere pentru depozite, 3 birouri și alte spații administrative, precum și un atelier de restaurare, construit în fostele spații ale cabinelor de proiecții.

Grație entuziasmului și eforturilor întregului personal al Secției de Etnografie, la data de 1 iulie 1978 a fost inaugurat Muzeul Pavilionar de Etnografie și ArtăPopulară. Presa vremii nota: ”La Baia Mare a avut loc ieri inaugurarea expoziției permanente de etnografie și artă populară, eveniment cu profunde semnificații în viața cultural-științifică a județului. (…) Expoziția, care se află în fosta clădire, renovată, a Teatrului de vară, cuprinde circa 800 de piese reprezentative pentru zonele folclorice Chioar, Codru, Lăpuș și Maramureș”.

De-a lungul timpului, această expoziție s-a reconfigurat de două ori, mai întâi în 1992, când în expoziție au fost aduse și obiectele de cult, apoi în 2002, când întreaga expoziție a fost reorganizată pe baza unei noi tematici: ”Lemnul în comunitatea tradițională din nordul Transilvaniei – de la leagăn la mormânt”, dar expoziția este reînnoită periodic, pentru a valorifica un număr mai mare de bunuri culturale din colecțiile muzeului. Expoziția de bază prezintă ocupațiile tradiționale (agricultura și creșterea animalelor), meșteșugurile populare, instalații tehnice, portul tradițional, obiecte de cult, piese ce sunt reprezentative pentru cele patru zone etnografice: Maramureș, Lăpuș, Chioar și Codru.

Colecția muzeului este impresionantă, remarcându-se într-un mod deosebit prin vechime, formă și creație artistică, colecția de linguri păcurărești, colecția de căuce, cea de cântare, instalațiile tehnice: presa pentru faguri, presa de struguri, acestea datând încă din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea. Piesele cele mai spectaculoase și care impresionează publicul rămân însă icoanele pe lemn și sticlă. Cu o valoare documentară și artistică inestimabilă este colecția de pecetare a preotului Mircea Antal din Breb.

muzeograf Oana Teremtuș

🔎 Materialul integral este disponibil aici.

Sursă informații și fotografii: Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș

CITEȘTE ȘI:
În Baia Mare, acum 116 ani, se deschidea pentru public Muzeul Orășenesc
O cruce celtică găsită în Năpradea ”locuiește” la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Cel mai vechi căuc de la Muzeul Județean de Etnografie datează din 1895
Casa Costeni, prima adusă la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș | galerie foto
O fierărie din Giulești, primul obiectiv reconstruit în Muzeul Satului în ultimii 20 de ani

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.