Ultima zi a lui Brumar este dedicată Sfântului Andrei. În tradiția populară, Sântandrei are denumiri diverse: Andrelușa, Indreieu fetelor, Indrelușa, Indreiu lupilor etc.. Multe sunt denumirile, și mai multe credințele legate de Sântandrei.
”Şi-apoi acela o fost ursitu”
Cele mai multe credințe de Sântandrei sunt dedicate fetelor care doresc să își viseze ursitul. În principiu, rețeta e una: post toată ziua, turtă sărată la cină, somn și vise.
”Sara să făcea o turtă cu făină de grâu şi se pune sare să hie sărată şi să cocea pă plită. Am visat p-on băiat c-o fo la fântână după apă şi nu mi-o dat apă şi l-am visat pă bărbatu-mio că erau pă la ei pân grădină, pă sub nişte meri, era cu două cănţ cu apă şi mi-o dat apă să beu. În anu următor m-am măritat.” (Colecția Poduț Maria Mirela, Memoria Ethnologica, nr. 56-57)
”Mâncam toată turta şi era atâta de sărată, de ne ustura pă grumaz. Şi-apoi am visat că mi-o dat apă. Am visat că mi-o dat unu’ apă, din partea cui apoi m-o şi luat. Mi-o fo sete tare şi am zis că mă duc până la Grigore a lu’ Ionaş, capoi oi bea un pic de apă. Pe când m-am dus nu mi-o plăcut apa şi m-am dus la Palnichi. O zâs cătă mine: «Las’ că scot eu apă și-ți dau» Şi-apoi acela o fost ursitu.” (Colecția Corina Isabella Csiszar, Memoria Ethnologica nr. 28-29)
”Unde sărea aşchia, acolo ziceam că ne mărităm”
”Făceam aşa la Sf. Indreiu: ne dădeam şi nu mâncam. Făceam o turtă sărată şi-o rupeam în vârvu’ capului în două. Şi jumătate o mâncam. Şi jumătate se punea sub cap. Apoi mergeam la tăietori, tăiam lemne şi dădeam aşa cu securea şi unde sărea aşchia, acolo ziceam că ne mărităm. Şi unde bat câinii, acolo te măriţi. Şi api luam aşchia şi bucata de turtă şi o puneam sub pernă, învârtită într-o cămeşă bărbătească. Şi apoi visam orânda care era.” (Colecția Corina Isabella Csiszár, Șezătoarea o scenă a practicilor magice, Memoria Ethnologica nr. 28-29)
”Turta să cocé pă şpori, să puné într-o ştergătoare nouă şi să puné sub cap. După ora douăşpe’ noaptea, fata manâncă turta şi să culcă. Să crede că îşi va visa ursâtu’ în noaptea ceie. Io’ mi-am visat bărbatu’ blond cu oti albaştri, cum venea de departe pă un câmp verde. Mi-o dat cana să beau apă.” (Colecția Corina Isabella Csiszár, Lăsata de sec și Postul Crăciunului, Memoria Ethnologica nr. 36-37)
”Se pune o mână bună de sare peste făină, se pune un pic de apă și se frământă. Cocu iesta se face și să coace pă vatră și să pune sub perină. Jumătate să mânâncă și jumătate să pune sub perină. Să face așa ca un pupuc mic. Să pune un pic de sare pă fiteu (cuptor) ca să nu să lipească cocu când să coace. Și trebe să-ți pui cu sufletu ca să-ți găsești orânda. Și visezi că îți vine orânda și-ți aduce o cană de apă s-o bei”. (Colecția Corina Isabella Csiszár, Obiceiuri din Țara Lăpușului, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2022)
”Nici cu mătura nu să lucră azi, de ești fată, că nu te măriți veci”
Pe lângă aceste ”rețete” pentru fetele cu vise de măritiș, mai sunt și alte credințe în Maramureș legate de Sântandrei. Spicuim mai întâi din Colecția Corina Isabella Csiszár, ”Obiceiuri din Țara Lăpușului”:
”Dacă pică jar pă jos și-l scoți afară, zâce că-ți mănâncă luptii oile, că azi umblă lupii.”
”Nici cu mătura nu să lucră azi, de ești fată, că nu te măriți veci. Nu-i bine de măturat sara de Andrei și de aruncat gozu afară.”
”Ungi ușile și ferestrele cu ai (usturoi) și faci cruce, să nu să aproptie duhurile necurate de casă.”
”Să ung cu usturoi poarta, ușile casei, fereștile”
În volumul II al Calendarului Popular, Pamfil Bilțiu menționează și el câte ceva despre ce se face și ce nu se face de Sântandrei.
✂️ ”Nu să umblă cu nimic ce să deschide, cu foarfeci, că atunci nu are putere lupu a deștide gura cum n-ai căscat foarficile. N-are putere nici la om, nici la vite, nici la coconi.”
”Nu să lucră. Cine-o lucrat în zua aceie îi iesă lupu-nainte. ”
”Să ung cu usturoi poarta, ușile casei, fereștile. Să face sămnu crucii de-o parte și de alta a ușii ca să sie alungate duhurile necurate, tăte relile de pă lângă casă. Să face sămnu crucii la animele pă frunte pântru a si ferite de boli, să se departe duhurile rele de cătă ele”.
Sursă informații: Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş. Foto (c) eZiarultău
CITEȘTE ȘI:
Cât îi Maramureșu’ | O turtă sărată, ”lemne din trei grădini” și un vis
