În satele codrenești din Maramureș pomul de Crăciun nu este orice fel de pom. Era unul confecționat chiar de către membrii familiei, și nu unul adus din pădure. Confecționat din materiale la îndemână prin gospodărie: fasole, floricele de porumb, semințe, plante, hârtie, textile, ață, flori, paie etc. ”Materialele folosite la confecționarea pomilor nu erau alese la întâmplare, ci prin asocierea acestora cu credințe și superstiții legate de simbolistica materialului utilizat, de influențele benefice pe care le aveau asupra casei și ale membrilor familiei”, subliniază Gabriela Filip – muzeograf la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.
De exemplu pomul din paie de secară sau de grâu avea forma unui romb, iar paiele erau împodobite cu hârtie creponată. Acesta era privit în credința populară ca semn al belșugului și al fertilității. Pomul din „cocoși” (floricele de porumb) era confecționat dintr-o ramură de salcie sau din sârmă îmbrăcată în hârtie creponată și din ațe de fuior pe care se înșirau floricele de porumb (porumbul – simbol al prosperității, abundenței). Din loc în loc, printre floricele de porumb se prindeau flori confecționate din hârtie creponată pentru ca pomul să fie cât mai impresionant. Pomul din pânze era împodobit cu diferite „prime” și dezvăluia îndemânarea femeilor și ingeniozitatea acestora.
„Scaiul Crăciunului” era făcut dintr-un scai mare, cu ramuri bogate și frunze dese, pe care se puneau nuci și panglici de hârtie creponată. ”Pomul din scai era un simbol al statorniciei, amintind de suferințele lui Hristos, iar scaiul reprezenta în această zonă o plantă de leac care alunga maleficul. Pomul din vâsc era apreciat pentru ramurile bogate, dispuse uniform și era asociat cu veșnicia. Acesta era împodobit doar cu panglici realizate din hârtie creponată. În Codru, vâscul are funcții terapeutice, curative și se preferă culegerea acestuia din vârful unui măr sau al unui brad”, menționează muzeograful.
În unele sate codrenești, în momentul confecționării pomului se obișnuia și confecționarea unui struț de către fetele tinere pe care să îl dăruiască drăguțului în momentul ”mulțămiturii la colindat”.
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară deține pomi de fasole, pomi din floricele de porumb, dar și pomi confecționați din hârtie creponată și struțuri.
Povestea întreagă a pomilor din satele codrenești, aici.
Sursă informații și foto: Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
CITEȘTE ȘI:
Cât îi Maramureșu’ | ”Femeile fac pomu. Înainte puneu în el mere, pere, nuci ș-o icoană”
