Atunci când nu te simți bine, nimic nu mai contează. Nici măcar sărbătorile ce se apropie. Nu, n-am să scriu o poveste tristă despre boală și suferință. Ci am să încerc să fac un pic de lumină legat de inteligența extraordinară a corpului nostru și de faptul că, în cele mai multe cazuri, există soluții. Indiferent despre ce fel de dezechilibru vorbim.

Omul e mai mult decât o mașină

În medicina alopată, omul este privit ca un mecanism celular complex. Piesele stricate se înlocuiesc. Adesea cu succes. Totuși, omul e mai mult decât o mașină. Medicina alopată/clasică funcționează încă după legile lui Newton. Deterministe. Și foarte bune, de altfel, la nivel macro. De-a lungul timpului ne-au ajutat să evoluăm. Tehnologic. Sănătatea se rezumă la fizic, la ce se vede și merge după principiul cauză – efect. Aceste legi, însă, s-a dovedit a nu mai funcționa la nivel micro. Și nici pentru electricitate și magnetism.

Deși nu suntem cu totul pregătiți, e nevoie să acceptăm ceea ce ne spune celebra ecuație a lui Einstein, și anume că materia e echivalentă cu energia. Deci omul, făcut fiind din materie, la fel. Asta înseamnă că nu ne putem rezuma la fizic și la ceea ce se vede. E nevoie de mai mult.

Diferența în modul de a vedea lucrurile e dată parțial de conflictul dintre sistemele orientale și cele occidentale de credință, intervenit acum multă vreme. Plus o schismă și mai profundă: cea dintre religie și știință. Care și ea s-a produs acum multă vreme. Din fericire, fizica cuantică – prin descoperirile ei din ultima perioadă – face legătura dintre cele două domenii. Suntem abia la început, dar ușor – ușor vom înțelege că nu sunt atât de diferite pe cât am fost învățați să credem.

Nu putem separa mintea de corp

Actualmente, deși majoritatea oamenilor de știință (inclusiv unii medici) rămân convenționali, folosind în continuare modelul newtonian ce vede corpul ca pe un mecanism celular, există o nouă categorie de doctori/vindecători, din ce în ce mai mare, ce abordează holistic funcționarea ființei umane. În plus, azi începem să înțelegem tot mai mult că nu putem separa mintea de corp.

Conexiunea minte – corp e dată de legătura dintre gândurile, atitudinea și comportamentul unei persoane pe de o parte, respectiv de sănătatea fizică a acelei persoane pe de altă parte. Cercetările vizavi de această conexiune au apărut în media abia acum 30 de ani, odată cu munca lui David Spiegel de la Universitatea Stanford. El a observat că femeile diagnosticate cu cancer de sân ce participau la un grup de terapie Mindfulness aveau dureri mai puține, o calitate a vieții mai ridicată și chiar o viață mai lungă decât femeile ce au primit doar tratamentul clasic.

Felul în care gândim și ceea ce credem ne pot afecta sănătatea

Dacă conexiunea dintre stres și sănătate e destul de ușor de înțeles, mult mai greu e să pricepem că felul în care gândim și ceea ce credem ne pot afecta sănătatea. Un model de gândire negativă poate îngreuna procesul de vindecare. De exemplu, un pacient care a avut în familie pe cineva bolnav de un anumit tip de boală se poate gândi că „el e următorul”. Am văzut treaba asta repetat, în anii în care am lucrat cu pacienți cu cancer.

Ce uităm e că noi suntem alți oameni, că avem mult mai multe informații și mijloace de vindecare, că stilul de viață contează în proporție covârșitoare la declanșarea sau nu a unei boli. Peste 90% din boli sunt datorate stilului de viață. Deși multă vreme genetica a fost pusă pe primul loc ca și cauză principală în declanșarea bolilor, „suntem mai liberi de genetică decât orice altă specie”, conform Robert M. Sapolsky. Altfel spus, „suntem programați genetic să nu fim programați genetic”.

Prevenirea bolilor cronice necesită modificări ale stilului de viață

Epigenetica, disciplină apărută de curând, ne asigură că expresia genelor e dată de mediul în care trăim. Așadar, deși putem avea în familie un anumit tip de boală, depinde de cum și unde trăim dacă o vom exprima sau nu. Prevenirea bolilor cronice necesită modificări ale stilului de viață. De exemplu, a mânca mai sănătos, a face sport, a avea un program de somn bine stabilit. Dar și modificări și ale mediului. Nu te poți vindeca în același mediu în care te-ai îmbolnăvit!

Unitatea minte – corp e din ce în ce mai discutată și adusă în față pentru a înțelege că orice afecțiune fizică este influențată de starea noastră psihică. În plus, vindecarea presupune participarea activă a celui în cauză. Degeaba luăm medicamente dacă nu suntem implicați în procesul de vindecare. Nu poți sta pe spate și aștepta să te vindece cineva. Poți să te tratezi pentru o perioadă. Dar faptul că nu mai avem simptome nu înseamnă că ne-am vindecat. Cauza e tot acolo dacă nu atingem echilibrul minte – corp – suflet. Pe scurt, vindecarea și tratarea sunt două lucruri diferite. În vindecare e musai să fim prezenți activ.

Am să închei în ton cu sărbătorile, parafrazând ceva ce am citit pe undeva: dacă ai crezut ani și ani în Moș Crăciun, poți crede în tine măcar câteva minute… Sărbători cu pace! Și cu sănătate!

Ela Balaj
psiholog clinician & psihoterapeut integrativ

CITEȘTE ȘI:
Singur de sărbători

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.