Înregistrarea unei creșteri sau dezvoltări economice concordante cu legile naturii, aflate într-o stare de echilibru ecologic, presupune o relație complexă dintre factorii de producție, relație care include atât latura economică în sine, cât și viața socială în ansamblu. O astfel de evoluție economică este definită prin conceptul de ecodezvoltare.
Termenul de ecodezvoltare este rezultatul asocierii conceptului de economie – activități umane desfășurate în sfera producției, distribuției și consumului de bunuri și prestării de servicii – cu cel de ecologie, știința care studiază relațiile dintre organismele vii și mediul înconjurător. Cuvântul ecologie a devenit sinonim cu protejarea naturii, a mediului înconjurător. Din perspectiva ecologică, omenirea se confruntă cu serioase probleme legate de degradarea mediului natural din cauza efectelor poluante ce vin din procesele de exploatare a resurselor, efecte care provoacă grave dezechilibre generale, unele fiind insurmontabile.
Tehnica, tehnologiile și informatizarea economiilor, elemente care dau dimensiunea progresului tehnic, nu reduc în mod proporțional dependența proceselor economice de resursele naturale. Modelul de creștere economică actual solicită tot mai multe resurse naturale, multe dintre ele fiind epuizabile.
Contracararea secătuirii planetei de resurse este regăsită în gândirea economică pe două direcții posibile: continuarea consumului până la colaps, moment de la care se va trece – de voie, de nevoie – la un alt mod de viață, respectiv modificarea conceptului de creștere economică în cel de non-creștere, cu aplicabilitate strictă la consumul de resurse. Cu alte cuvinte, creșterea economică se poate realiza și prin alte mijloace, pe alte căi decât cele care implică resursele naturii.
În limbajul economic uzual, ecodezvoltarea este cunoscută sub sintagma de dezvoltare durabilă, care desemnează formele și metodele de creștere socio-economică cu asigurarea unui echilibru între economie, social, ecologie și capitalul natural. Dezvoltarea durabilă înseamnă și satisfacerea nevoilor prezentului fără compromiterea vieții și economiei viitorului pentru generațiile care vin din urmă. O societate durabilă este aceea care își modelează economia și viața socială așezând în prim-plan relația omului, ca exponent al construcției economice, cu natura.
Asigurarea condițiilor de viețuire pe terra pentru generațiile ce vin din urmă presupune schimbarea fundamentală a mentalității și conceptului de creșterea economică actual, implicit prin acceptarea ideii că tipul de societate actuală este depășit, cel puțin din perspectiva ecodezvoltării.
dr. Vasile BÎRLE
CITEȘTE ȘI:
Mic dicționar economic | Acumulare
Mic dicționar economic | Decizia
Mic dicționar economic | Echilibrul