Economia se află într-un boom atunci când se înregistrează o creștere explozivă a volumului tranzacțiilor datorită unei cereri intensificate și neașteptate.
Apariția unui boom economic este legată de:
a) injectarea masivă a economiei cu masă monetară suplimentară; surplusul monetar presează puternic și rapid cererea agregată atât pe piețele specifice, cât și pe piața generală;
b) intrarea pe piață a unor produse noi generatoare de nevoi care nu au existat anterior, nevoie care, însă, capătă un caracter imperativ în prezent;
c) circumstanțe legate de resursele care capătă o căutare acerbă și din a căror comercializare sau folosire la producerea de bunuri se scontează profituri importante; d) corelarea de anticipări favorabile făcute în același timp de o parte importantă a producătorilor;
e) modificarea cererii naturale pe seama unor oferte speciale.
Boomul se caracterizează prin efemeritate, chiar și atunci când se raportează doar la anumite sectoare de activitate: petrolier, construcții, medicamente, produse informatice etc.
Indiferent de cauzele care generează fenomenul de boom economic, după atingerea apogeului se prefigurează o perioada de recesiune, de cădere a sectoarelor economiei care au fost vedetele ascensiunii rapide.
Recesiunea economică este una dintre fazele declinului economic și se manifestă prin scăderea producției, reducerea investițiilor și stagnarea afacerilor. Activitatea economică generală se contractă și frânează ritmul de evoluție a economiei. Recesiunea este mai puțin pregnantă decât depresiunea sau criza economică, dar le poate precede. Într-o astfel de fază a ciclului economic scad veniturile, se reduce numărul locurilor de muncă, se instalează dezechilibrele sistemice și apare procesul inflaționist accentuat. Momentul de intrare în recesiune se măsoară prin indicele negativ al PIB-ului care înregistrează diminuări în trei trimestre consecutiv. Ieșirea din recesiune se face lent și trebuie susținută prin măsuri monetariste și fiscale care, în multe situații, au afectat nivelul de trai al populației.
Cârmaciul oricărei economii trebuie să fie atent la orice modificare a stărilor de echilibru, astfel încât nava să nu intre în derivă. Reașezarea ei pe linia de plutire este adesea riscantă și mereu costisitoare.
dr. Vasile BÎRLE
Imagine de la Pixabay.
CITEȘTE ȘI:
Mic dicționar economic | Bancă comercială
Mic dicționar economic | Bancrută
Mic dicționar economic | Bani
