Târgul de mărțișoare românești și cadouri de 8 Martie „Mărțișor cu Dor” va avea loc în perioada 28 februarie – 1 martie, la Galeria Varvedo. Ajuns în acest an la a 12-a ediție, târgul are o poveste în care bucuriile și prejudecățile se împletesc, asemeni unui șnur de mărțișor. Cu toate acestea, Ileana Horoba-Danci – organizatorul evenimentului – spune că, dacă s-ar întoarce în timp și ar fi din nou 2009, ar inventa iar ”Mărțișor cu Dor”.

”Fiecare ediţie este unică în felul ei, iar asta nu face decât să bucure”

– Cum și de ce s-a născut prima ediție de ”Mărțișor cu Dor”?
– Sunt 17 ani de când eu fac mărţişoare şi particip la târgul organizat de Muzeul Naţional al Țăranului Român din Bucureşti şi 12 ani de când organizez la rându-mi ”Mărţişor cu Dor”. În 2008 m-am întors în Baia Mare şi, la scurt timp, am identificat nevoia de-a avea un eveniment care să sprijine acest segment şi să ofere publicului o alternativă la oferta pieţei care, aşa cum ştim cu toţii, este tot mai generoasă în materie de kitsch.

– Care a fost povestea fiecărei ediții?
– Fiecare ediţie s-a construit în jurul ideii de a promova creaţia autentică. Astfel am încercat de fiecare dată să fac selecţii cât mai riguroase pentru a scoate în evidenţă valoarea obiectului creat în detrimentul celui fabricat. Mi-e greu să spun ce a adus nou fiecare ediţie. Fiind o tradiţie, mărţişorul trebuie să aibă o parte care se conservă şi una care se inovează. Artistul nu poate fi împiedicat să creeze şi să propună noutate. Nici eu nu fac asta, ci îi încurajez să fie cât mai creativi, fară a se îndepărta, însă, de esenţă. Cred că artistul e cel mai în măsură să treacă de limite şi, în acelaşi timp, să inoveze fără a aduce prejudicii unei tradiţii atât de sensibile.

– Ce aduce nou ediția 2020?
– Această ediţie aduce mai multe noutăţi. În primul rând, după 11 ani, am schimbat locul evenimentului pentru a putea avea un program mai flexibil. Astfel, pentru prima dată târgul va fi deschis in weekend, ceea ce este un mare plus atât pentru public, cât şi pentru expozanţi. Apoi tot ca noutate vom avea printre expozanţi două artiste din Cluj care vor aduce o notă proaspătă întregului. Fiecare ediţie este unică în felul ei, iar asta nu face decât să bucure.

”Nu regret nimic şi oricând aş lua-o de la capăt”

– Care sunt unele din cele mai neașteptate provocări cu care te-ai confruntat din postura de organizator al acestui târg?
– În general provocările sunt aceleaşi. Să găseşti susţinere şi întelegere din partea comunităţii este, chiar şi după 12 ani, cea mai mare provocare. La noi încă e greu să înţelegem că împreună ne este mai uşor. Ne e greu să acceptăm că suntem o rotiţă din angrenaj şi cu cât suntem mai implicaţi cu atât lucrurile funcţionează mai bine. Totuşi, cred că potenţialul este enorm şi mai cred că încet, poate doar prea încet, ne mobilizăm.

– Care sunt prejudecățile cu care ai avut și poate mai ai de luptat?
– Vezi tu, această întrebare are un raspuns general valabil. Şi da, prejudecăţi avem din păcate foarte multe, iar ele nu sunt decât o mare frână în parcursul oricărui drum. Totuşi dintre toate cea mai dureroasă pentru mine a rămas ideea general valabilă că nu mergem la un târg de mărţişor în cazul de faţă, pentru că e prea scump. Şi mă întreb, deşi cunosc răspunsul, scump în comparaţie cu ce? Cu mărţişorul ce se vinde cu 50 de bani sau la kilogram pe stradă ori în supermarket? Da este foarte adevărat că, dacă aşa gandim, mărţişorul ce trece de zeci de ori prin mâinile celui ce-l creează nu poate fi comparat ca preţ cu ceea ce vine, de exemplu, din China. Dacă îţi cumperi pantofi chinezeşti, e una. Dacă, în schimb, susții industria chinezească după ce a furat o tradiţe, nu faci decât să te faci părtaşă cu ea. Pentru mine e foarte trist să văd asta, motiv pentru care fac tot ce pot şi ţine de mine să schimb această realitate. E nevoie de multă conştientizare şi asta nu doar în ceea ce priveşte mărţişorul, ci în ceea ce ne priveşte pe noi ca indivizi.

– Privind în urmă și știind ce a însemnat, dacă am fi din nou în anul 2009, ai inventa din nou acest târg? Ai parcurge încă o dată acest drum?
– Cu siguranţă aş face la fel. Poate dacă aş avea experienţa de-acum aş reuşi să fac lucrurile mai bine încă de la început. Ce ştiu sigur, însă, este că nu regret nimic şi că oricând aş lua-o de la capăt.

”Cel mai mult mă bucură să văd că oamenii (…) simt nevoia să aiba grijă de această frumoasă tradiţie”

– Care este cea mai mare bucurie generată de ”Mărțișor cu Dor”?
– Pentru mine, dincolo de bucuria de-a pune împreună creatori şi artişti şi de a mă bucura la rându-mi de creaţiile lor, cel mai mult mă bucură să văd că oamenii vin la eveniment şi că simt nevoia să aiba grijă de această frumoasă tradiţie. Mă bucur să văd oameni conştienţi de valoarea ei şi implicați în acest proces anevoios de-a o conserva şi transmite.

– Există și o tristețe care persistă?
– Aceea de a ști că există prea mulți oameni pentru care arta şi tradiţia nu există. Oameni care nu se bucură de frumos.

– Un ultim argument să venim (și) la târgul din acest an?
– Cred că evenimentul în sine este cel mai bun argument, iar dacă găsim acolo în suflet un dram de conştiinţă care să ne facă să simţim că aparţinem unui întreg ce ne defineşte într-un fel unic, susţinem pur şi simplu tot ce e frumos.

Așadar din 28 februarie până în 1 martie, de la 9.00 la 21.00, porțile Galeriei Varvedo (str. Crișan nr. 6/1 – vizavi de Turnul Ștefan) vor fi deschise cu prilejul ediției 12 a târgului ”Mărțișor cu Dor”. Artiști din Cluj și Maramureș își vor expune creațiile. Intrarea la eveniment este liberă.

Ramona-Ioana POP
Foto: Imagini din atelierele câtorva artiști care vor expune la ”Mărțișor cu Dor”. Se lucrează de zor…
Sursă foto: Ileana Horoba-Danci

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.